Vorbim despre o nouă premieră în sportul românesc, negativă, firește, stabilită de Federația de Gimnastică, prin președintele Adrian Stoica și secretarul general Mircea Apolzan – aceștia i-au intentat proces civil doamnei Silvana Peng, mama unei gimnaste, Asiana Peng, aflată în lotul național vreme de trei ani, despre care lumea vorbea că ar fi putut fi noua stea a României, la Jocurile Olimpice din Brazilia.
Au dat-o în judecată pe doamna Peng, pentru că a îndrăznit să demasce tot ce s-a întâmplat la Izvorani, la lotul național, vreme de trei ani, pentru că o mamă s-a revoltat pentru relele tratamente la care a fost supusă fiica ei, pentru că a arătat principalii vinovați care au adus gimnastica românească la nivelul cel mai de jos. În acțiunea formulată către Justiție (foto jos), cei doi se exprimă astfel:
”Această sumă (n.n. 100.000 de euro!) constituie despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei și demnității, prestigiului și reputației reclamantei (n.n. Federația Română de Gimnastică), prin acțiunile grave de defăimare și calomniere, prin acuzațiile nefondate, insultătoare și jignitoare, săvârșite în mod repetat de către pârâtă”.
Acțiunea este pornită prost, din start, pentru că, în toate materialele scrise, în toate adresele către Președinție, Guvern, Consiliul Național de Discriminare, Ministerul Tineretului și Sportului, mama gimnastei îi consideră vinovați pe Adrian Stoica, Mircea Apolzan, antrenoarea federală Anca Grigoraș, pe antrenorii de la lot Adela Popa, Ion Coroiu, Lucian Sandu, cât și pe cei doi coordonatori Octavian Bellu și Mariana Bitang. Silvana Peng nu aduce atingere Federației cu nimic, mai ales că știe foarte bine medaliile, titlurile europene, mondiale și olimpice din panoplia Federației – asta ar fi însemnat să nege personalități ca Nadia Comăneci și toate marile gimnaste care au urcat pe podiumurile de premiere, de-a lungul vremii.
Da, Federația a fost prejudiciată moral, de Stoica, Apolzan și Grigoraș…
Și totuși, Federația, așa cum spune și acțiunea, a fost prejudiciată moral, i s-a știrbit reputația, prin recordurile negative din 2016 – necalificarea echipei feminine la Jocurile Olimpice și lipsa oricărei medalii, sub cele cinci cercuri olimpice, dar tocmai de către cei care au dat-o în judecată pe Silvana Peng. Ce-ar zice toți acești federali, dacă poporul român i-ar da pe ei în judecată, pentru proasta gestionare a fondului de sportive, pentru cheltuirea banului public fără niciun folos și să le ceară lui Stoica, Apolzan, Grigoraș, Bellu și Bitang măcăr câte un euro despăgubiri, pentru fiecare cetățean?
Această Federație este a românilor, nu este a lui Stoica și compania, cum să ceară ei bani unei mame care spune adevăruri crude și crunte?, rezultatele dezastruoase vorbesc de la sine… ”Suma obținută cu titlu de despăgubiri, în prezenta acțiune, va fi învestită până la ultimul leu în dezvoltarea gimnasticii românești, în aceleași condiții de legalitate deplină și transparență cu care efectuăm toate cheltuielile”, se mai arată în acțiune. Iar eu, ca cetățean al României și ca plătitor de taxe, nu mai am încredere în ei și consider că au administrat prost bugetul alocat pe ultimii trei ani, cel puțin, că n-au angajat cei mai buni antrenori, că i-au plătit pe cei doi coordonatori degeaba, mă refer la Bellu și Bitang, care doar s-au plimbat între lotul de la Izvorani și casa din București – o să vedeți că cei doi s-au retras și în 2013, apoi au revenit, la fel au făcut și în 2014, și-n 2015, iar gimnastele nu făceau niciun progres. Cu ce tupeu cheltuie ei bugetul dat de Guvern, care strânge taxe și impozite de la cetățeni, și bogați, dar mai mult săraci, pe astfel de acțiuni de judecată? Pentru că au cerut 100.000 de euro despăgubiri, au plătit o taxă de timbru de 8250 de lei, incredibil, dar bani pentru a achita indemnizația gimnastei Andreea Munteanu, dublă campioană europeană, n-au avut…
Și mai este ceva, ce aș vrea să le spun celor trei oficiali din Federație – dacă și-ar fi dat DEMISIA după Olimpiada braziliană, poate că, printre acuzațiile normale, ce le-ar fi fost aduse, ar mai fi fost și aplaudați, că au plecat recunoscându-și vina – dar ei nu, s-au legat de scaunele de conducere, de parcă nu le-ar ajunge unde au adus gimnastica românească!
Procesul gimnasticii sau al sportului românesc?
Nu știm cum va decurge procesul, cert este faptul că va ieși multă mizerie de sub covor gimnasticii românești, că se pregătesc mulți martori să vorbească despre tot ce s-a întâmplat la Izvorani – poate va fi chiar un proces public al întregului sport românesc, pentru că oameni ca Stoica, Apolzan și Grigoraș se găsesc în multe federații, care au făcut contraperformanță în acest an, şi nu numai, dar care nu se dau duși de pe fotoliile lor călduțe.
Dovezi de rele tratamente, nici astea nu sunt bune, domnule Stoica?
Până la primele declarații în Instanță, să continuăm serialul nostru, despre lipsa de putere a federalilor de a-și recunoaște greșelile făcute în ultimii ani. Am făcut o vizită Federației, la invitația domnului Stoica, suspicios nevoie mare că prin telefon nu prea se fac interviuri corecte. Dar nici fața în față n-am fost lăsat să pun întrebări, și pentru că au simțit că eram în posesia unor informații reale, dar și pentru că la discuție au participat și Apolzan, și Grigoraș.
Am deschis discuția despre acuzațiile de rele tratamente, pe care unele gimnaste și părinții lor le aduc antrenorilor de la lot, Popa, Coroiu și Sandu, dacă au văzut vreodată vreun jurnal al gimnastelor, în care se scria câte ceva din relele tratamente. Firește că nu știau nimic, susținând că la Federație nu s-a primit nicio reclamație. Iată câteva spicuiri din mass-media:
15.01.2016
“După cinci ani petrecuţi în loturile naţionale am spus stop, deoarece n-am mai suportat ceea ce se întâmpla. Mă refer mai mult la vorbele urâte din partea antrenorilor. Am fost jignită mult prea mult, iar, după cum ştim cu toţii, câteodată o vorbă poate durea mai tare decât o palmă. Am încercat, împreună cu părinţii mei, să vorbim cu doamna Anca Grigoraş şi cu domnul Adrian Stoica. Părinţii mei au început să povestească că noi, fetele din lot, suntem traumatizate psihic, dar cei doi au spus că nu poate fi adevărat, pentru că îi cunosc de multă vreme pe antrenori. Mă refer la cei care au ţinut locul domnului Bellu şi doamnei Bitang, Adela Popa şi Ioan Coroiu. Am făcut şi o hârtie pe care am trimis-o la Federaţie, dar degeaba. Atunci au hotărât părinţii mei să ne mutăm în Belgia”, ne-a povestit Diana Teodoru. Diana-Andreea Teodoru (18 ani) a făcut parte, timp de cinci ani, din loturile naţionale de la Oneşti, Deva şi Izvorani, fiind considerată o gimnastă de mare perspectivă pe toate aparatele. În 2014 a decis să părăsească România, cu destinaţia Belgia.
17.01.2016
De asemenea, Alina Stoica, mama gimnastei Andra Stoica (16 ani), care s-a retras în decursul anului 2015 tot din cauza nemulţumirilor legate de activitatea de la lotul olimpic, a sărit în apărarea Silvanei Peng.
“Chiar nu vedeţi nivelul mediocru al gimnasticii româneşti? Aţi ajuns să chiuiţi pentru locurile 7-8? Nici locul 4 nu înseamnă nimic, în gimnastică contează doar medaliile. Pe vremuri, actualul lot nu ar fi intrat în sala de antrenament nici să dea cu mopul pe jos. De ce credeţi că România tot apelează la Ponor, Izbaşa şi Larisa Iordache? Ele sunt nişte valori capabile să lupte cu elita mondială. De ce nu înţelegeţi durerea unei mame a cărui copil nu are niciun viitor? Nu acceptaţi să spunem adevărul pe care l-am trăit pe propria piele. Poate îmi explicaţi şi mie cum se face că Andra, în câteva zile de antrenament cu domnul Belu, sărea Yurcenko cu două şuruburi? Aş vrea să spun mai multe, dar mă opresc aici”, a comentat Alina Stoica pe Facebook.
19.04.2016
“De ce se accidentează fetele atât de des? Pentru că antrenorii ne forţau mereu, din cauza asta aveam dureri tot timpul. Eu ajunsesem să fiu dependentă de antiinflamatoare, pentru a putea duce un antrenament cap-coadă. Luam Ketonal şi Nurofen în neştire”, ne-a povestit, sub protecţia anonimatului, o altă fostă componentă a lotului.
03.06.2016
Dar cea mai cutremurătoare și completă mărturisire îi aparține jurnalistei Ana Maria Sanda, care a făcut gimnastică la Deva, vreme de trei ani. Ea își intitulează astfel materialul, apărut în iunie, după ratarea și a doua oară a calificării la Olimpiadă – „Eram plesnite cu joarda până ţâşnea sângele, înfometate şi chinuite, încât am ajuns în pragul sinuciderii”. Este tulburător ce-şi aminteşte jurnalista şi citez doar două pasaje, restul vă las pe voi să-l parcurceţi integral:
„Mi-am adus aminte de toate: de bătăi, de jigniri, de foamea aia cruntă, care mă făcea să ascund coji de pâine în sân şi mai apoi sub pernă, de pastilele de slăbit date unui copil de opt ani, de înjurături. De perioada când am fost bolnavă de varicelă şi m-au uitat două zile închisă într-o cămăruţă de la ultimul etaj al internatului, iar când şi-au adus aminte de mine eram toată numai friguri, deliram şi făcusem pe mine, iar o colegă de suferinţă mă supraveghea.
Sau când am căzut la bârnă atât de rău, încât am avut hemoragie puternică mai multe zile şi nu mi-au anunţat părinţii, ca să nu-i îngrijoreze. Nu aveam telefoane pe atunci. Îmi amintesc de palmele peste faţă, care-ţi învineţeau ochii (de fiecare dată pedagogii ştiau că te-ai lovit la antrenament), de joardele ce ţi se încolăceau lacome în jurul trupului şi-ţi lăsau urme pe care nu aveai voie să le arăţi. Nu am uitat niciodată că eram fata unui miner prost, miner care acasă mânca numai cartofi şi fasole, ca să-i poată plăti fetei lui internatul, să poată deveni campioană; miner prost, care, cu siguranţă, a citit mai mult decât toate neamurile lor la un loc”!
Restul materialului îl găsiți aici: (http://www.adevarul.infoziare.ro/stire.read.php?newz_id=8569387), dar vă avertizez că revolta va crește în voi, de la un pasaj la altul.
Octavian Bellu și Mariana Bitang… au ucis visele gimnastelor de a ajunge la Rio!
Considerat a fi unul din cuplurile de antrenori cele mai valoroase din gimnastica mondială, însă nu peste Bella și Marta Karoly, Octavian Bellu și Mariana Bitang și-au dat arama pe față, în ultimul ciclu olimpic, prin dezinteres și implicare doar formală, în activitatea lotului de la Izvorani. Gimnastele aduse la lot, la finele anului 2012, aveau performanțe în spate, erau recomandate de medalii şi titluri, obţinute în diferite concursuri la junioare, cât şi de dorința lor de a ajunge la Olimpiada de la Rio. Din păcate, Bellu și Bitang le-au ucis aceste vise, mai ales că și antrenorii care lucrau efectiv cu micuțele gimnaste, Adela Popa, Ioan Coroiu și Lucian Sandu, nu aveau valoare de lot național, lucru demonstrat, de altfel.
Cuplul Bellu/Bitang s-a retras în 2013, chiar Mariana Bitang recunoștea în presă acest lucru: „Da, am plecat de la lot. Eu şi Belu suntem în discuţii cu Federaţia şi Ministerul pentru a stabili noi coordonate” Ioan Dobrescu, secretarul general al COSR, spunea și el: ”Eu am fost acolo de vreo trei ori şi nu ne-am întîlnit niciodată şi nici nu am mai vorbit cu ei după Campionatele Mondiale”. Chiar și Adrian Stoica era pus la curent: „Suntem în discuţii cu ei, trebuie să ne lămurim asupra unor aspecte”. Ce aspecte, cum de nu s-au lămurit la începutul ciclului olimpic? Antrenamentele au scăzut în intensitate și mai ales în calitate, Popa, Coroiu și Sandu nefiind capabili să continue în același ritm.
În 2014, după ratarea fotoliului de la COSR, Octavian Bellu afirma că se gândeşte dacă va continua să antreneze echipa României, precizând că dacă este prea bătrân pentru a ocupa funcţia de preşedinte al COSR (nu ştim cine i-a dat de înţeles asta), atunci este prea bătrân şi pentru a mai munci în sală! Și nici n-au mai muncit în Sala de la Izvorani – cuplul BB n-au însoțit echipa nici la Mondialele de la Naning, recunoscând că nu mai sunt coordonatorii lotului: „După Campionatele Europene, după luna iunie, calitatea noastră de antrenori coordonatori a încetat. Este o decizie definitivă. Încercăm să mai ajutăm cum putem, am făcut cât am putut”, a declarat Mariana Bitang, adică n-au făcut nimic, ca dovadă rezultatele catastrofale obținute.
Dar Adrian Stoica, vasalul celor doi, declara cu totul altceva: „Pentru a evita orice fel de speculaţii ulterioare, dorim să precizăm că antrenorii Mariana Bitang şi Octavian Bellu nu au părăsit activitatea de gimnastică, fiind total implicaţi în activitatea de coordonare a Programului Naţional de selecţie, precum şi în activitatea de pregătire directă a lotului olimpic feminin de gimnastică a României”!
Dar secretarul de stat în MTS, Carmen Tocală, spunea cu totul altceva, recunoscând că, abia în noiembrie 2014, s-a ajuns la un acord cu Bellu și Bitang: „Dupa discutiile purtate cu Bellu si Bitang pot afirma ca cei doi mari tehnicieni vor redeveni coordonatorii lotului feminin. Și mergând pe firul declarațiilor, în discuția mea cu Stoica, Apolzan și Grigoraș, aceștia au recunoscut că în 2015 Bellu și Bitang au lipsit foarte mult, chiar în perioada când nu trebuia, motivând că au avut ceva probleme de sănătate în familie. Prin urmare, în 2013 au fost și s-au retras, în 2014, la fel, în 2015, o situație identică!
Sigur, problemele de sănătate trebuiau rezolvate, e rău când ai pe cineva drag bolnav, dar ei erau antrenori profesioniști, știau că dacă lipsesc în ultima perioadă, totul se duce pe apa Sîmbetei, ba mai mult, ei au primit indemnizații serioase, deci n-au făcut nimic degeaba, ar fi trebuit să se comporte cu mai multă responsabilitate, era vorba de lotul național al României! Dar Stoica le-a permis, ba i-a mai și acoperit.
Nu mai e nimic de zis, vinovații sunt pe funcții, în continuare, iar gimnastele pierdute pe drum, din neglijența lui Stoica, Apolzan și Grigoraș, n-o mai visează pe Nadia Comăneci, ci pur și simplu vor să uite de gimnastică. Unele învață pentru Bacalaureat, altele învață să meargă , pentru că e greu în cârjele căpătate la Izvorani, însă toate, sau aproape toate, mai merg pe furiș la psiholog, vor să-și scoată din minți imaginile cu Adela Popa, Ioan Coroiu și Lucian Sandu, antrenorii care le-au umilit atâta amar de vreme și nu știu de ce…



