Din fericire, chiar dacă ar intra în insolvență inclusiv Marea Neagră, Dunărea, Insula Șerpilor și Jepii mari, nu pierdem niciun loc în cupele europene. A zis UEFA că la anul mergem cu trei echipe în C2, atunci cu trei echipe mergem, fie că ele vor fi Botoșani, Pandurii, Tg. Mureș, Tg. Frumos sau Tg. Lăpuș, nu contează dacă sunt clasate pe locul 6 sau pe locul 666!
Problema e alta. Așa cum pierdem timpul cu Cupa Ligii, a cărei câștigătoare primește diplome, medalii și niște bani, cam cât să-și achite cantonamentul în Antalya, acum ne mai aflăm în treabă și cu Cupa României, care se va disputa din semifinale încolo doar de amorul artei, pentru că laureata nu va avea niciun beneficiu în plan european.
Săptămâna trecută, în momentul în care s-au tras semifinalele Steaua-Petrolul și U Cluj-CFR, doar U era lipsită de dreptul de a merge în Europa, aflându-se în insolvență. Între timp, Instanța a admis insolvența CFR-ului, ceea ce din punct de vedere al Europa League ucidea complet semifinala clujeană, lăsând loc doar Petrolului să meargă în C2 din postura de reprezentantă a Cupei. Dar iată că și ploieștenii, împovărați de datorii, cu creditorul (sau administratorul, spuneți-i cum vreți) aflat în arest la domiciliu, au cerut și ei insolvența și probabil c-o vor obține, ceea ce va însemna și pentru ei barieră la granița cu Europa!
Rămâne Steaua, dar ea va fi campioană, deci va merge în preliminariile Champions League din acea postură. Ce interes vor mai avea semifinalele, în afara unor orgolii? Dar finala? Oare sponsorul, al cărui contract am înțeles că expiră ân vară, va mai dori să prelungească o competiție la laurii căreia aspiră insolvenți peste insolvenți? Mai în glumă, mai în serios, poate la anul FRF și LPF vor separa apele și vor organiza două rânduri de competiții. Ale insolvenților, care n-au decât să se lupte între ei pentru nimic, și ale celorlalți. Dar ce se va întâmpla dacă acei ceilalți intră și ei la mijlocul campionatului în insolvență, lăsându-te cu ochii în soare?

