Seful LPF are dreptate. Liga I ofera mai mult decit fotbal. Faptul ca Dumitru Dragomir doreste ca liga sa incaseze 200 de milioane de euro ca urmare a apropiatei licitatii pentru drepturile TV, nu e deloc surprinzator. La expirarea actualului acord, televiziunile vor fi platit deja, de aproape patru ori mai mult pentru meciurile domestice, in fiecare an de contract cu LPF. Cel putin asta sugereaza un calcul simplu, pornit de la valoarea celui mai puternic campionat din Europa, Premier League.
Presedintele LPF evalueaza produsul mediatic reprezentat de fotbalul Ligii I, la 200 de milioane de euro, potrivit Cancan. Suma este dubla fata de valoarea actualului contract, iar argumentarea sa este foarte clara. Oferta LPF cuprinde mai mult decit fotbalul in sine, acesta fiind doar o parte din pachetul agrementat cu o seama de ingrediente inedite: “scandalurile, certurile, cancanurile”.
Performantele pur fotbalistice ale cluburilor din Liga I in Europa si rezultatele audientelor realizate in campionatul de acasa, cu citeva exceptii, sunt desigur, puternic contrabalansate de valoarea drepturilor TV. Stim deja ca televiziunile platesc mai mult, pentru ca primesc mai mult decit fotbal. Insa care este valoarea fotbalului propriu-zis in Liga I si implicit, cit valoreaza produsul complementar, reprezentat de scandaluri, certuri, cancanuri?
In propunerea de angajamente premergatoare licitatiei din aprilie, LPF a precizat ca a tinut cont de decizia Comisiei Europene referitoare la comercializarea colectiva a drepturilor mass-media din Premier League. Fotbalul din Premiership este cu siguranta cel mai bun reper, din multe puncte de vedere. Tocmai de aceea devine inca o data util, daca dorim sa aflam care este pretul corect, privind drepturile TV.
In Anglia, televiziunile platesc 1,179 de miliarde de euro pe an, pentru un campionat in care valoarea medie a unui fotbalist este de peste 6,6 milioane de euro. De aici rezulta ca, de-a lungul unui sezon, pretul “televizionarii” unui fotbalist englez, a carui valoare medie am precizat-o mai sus, este 178 de euro. Urmind acelasi rationament, pretul transmisiei pentru un fotbalist din Liga I este de 52,7 de euro, insa valoarea sa medie este cu putin peste 536.000 de euro. In Premier League, pentru un fotbalist de o asemenea valoare, televiziunile ar cheltui doar 14,4 euro. Rezulta astfel, ca pentru meciurile din Liga I televiziunile au platit de 3,7 ori mai mult. Lucrurile sunt si mai evidente daca, aplicind aceeasi logica, verificam valoarea mediatica in Spania si Scotia, cele mai semnificative exemple pentru comparatia dintre Premier League si Liga I. Sottish Premier League plateste 19,1 euro pentru fiecare jucator a carui valoare este de aproximativ 780 de mii de euro, in timp ce Primera Division plateste 113,5 euro pentru un jucator a carui valoare depaseste 5,3 milioane de euro. Ambele situatii, cele mai relevante pentru cazul Ligii I, sustin foarte bine concluziile potrivit carora, fata de Anglia cel putin, valoarea drepturilor TV este supraestimata, atunci cind vorbim de fotbal. Restul consta in scandaluri, certuri si cancanuri…
In Anglia fotbalul vorbeste de la sine si nu are nevoie de accesorii mediatice. Probabil ca nici nu s-ar putea, atit timp cit sportul si cultura sunt cuprinse sub aceeasi umbrela administrativa in statul britanic. La fel de adevarat este ca si in Romania, sportul si educatia sunt manageriate de acelasi minister, insa, la fel de probabil, asta pare sa nu conteze prea mult.
Intersant este ca produsul SCC – scandalurile, certurile, cancanurile – isi datoreaza prezenta fizica in spatiul public, chiar mass-mediei. Artificiile mediatice necesare promovarii propriilor achizitii de program, pe fondul unor performante sportive modeste, sunt de inteles pina la un punct. Totusi, nu cumva televiziunile se regasesc in postura de cumparator al unui produs pe care ele insele l-au creat si l-au livrat, platind de fapt pentru ceea ce ar fi trebuit sa incaseze ca beneficiar?
Sursa: Florian Petrica(money.ro)
