Campionatul Mondial de handbal din Rusia, rezervat jucătoarelor sub 20 de ani, a ajuns în fazele finale, acolo unde, cu mare bucurie spunem, încă se mai află și selecționata României. Spunem încă, pentru că jocul din sferturile de finală, împotriva Croației, a depășit orice cotă închipuită de dramatism, prin modificările de pe tabelă, prin desfășurarea jocului și întâmplările dintre cele două semicercuri.
De altfel, din cele patru sferturi, disputate ieri, în două partide câștigătoarele au trecut prin mai mari emoții decât învinsele, iar în alte două s-au înregistrat scoruri care nu mai necesită explicații:
– Danemarca – Suedia 22 – 15
– Croația – România 20 – 21!
– Coreea de Sud – Germania 37 – 38 (30-30, 2-2, 1-1, 4-5 la lovituri de departajare)!
– Norvegia – Rusia 24 – 35
În semifinalele care se vor desfășura mâine, ambele de la ora 17:30, se vor întâlni:
– Danemarca – România
– Germania – Rusia
Revenind la meciul România – Croația, de ce ne-am temut, nu am scăpat: fetele noastre nu s-au recuperat complet, după victoria grea din fața Japoniei, din optimi, și nu s-au regăsit în primele 20 de minute ale întâlnirii, fiind dominate cu autoritate de masivele adversare croate. Mai mult, după un prim gol marcat, tricolorele au cedat inițiativa, fiind conduse în permanență la 3-4 goluri. A fost un complex de împrejurări total nefavorabil naționalei noastre, care a primit și pedeapsă de două minute de la masă, pentru că Laslo a intrat în teren mai devreme decât o impunea ceasul, ea fiind eliminată, apoi am pierdut și multe mingii prea ușor, pe atacul nostru, fiind ajutați și de fluierul prea grăbit al celor doi spanioli, Alvarez și Bustamente, care ne sancționau imediat – credem că oacaua lui Cuza, adică unitatea de măsură a infracțiunilor, nu a fost folosită echitabil, pentru ambele combatante!
De prin minutul 20, când tabela arăta patru goluri plus pentru Croația, Laslo și compania s-au trezit din pumni și au început o cursă furibundă de urmărire – au închis și semicercul pe apărare, iar în ultimul minut de joc al primei reprize au egalat la 10, după patru goluri consecutive, ba chiar l-au înscris și pe al cincilea, terminând prima parte cu un avans de un gol! A fost ceva fantastic, însă soarta meciului nu era nici pe departe pecetluită…
Am început în forță a doua repriză, iar pe tabelă s-a adunat bob cu bob în dreptul tricolorelor – la 18-14 pentru românce, antrenoarea croatelor, Katarina Ohnjec, a oprit jocul, pentru un minutul de odihnă, schimbând toată tactica echipei sale. Ne-a surprins din nou, iar fetele noastre au căzut iar, poate și fizic, poate și psihic, pentru că banca tehnică nu prea era de folos. La 21-19 pentru noi, în minutul 26, s-a oprit jocul, pentru că tehnicienii români ceruseră odihnă – a fost o nouă greșeală, pentru că fetele aveau avânt și moral, cu două goluri la activ și doar patru minute din meci. Din păcate, acest time-out le-a mai dat suflu adversarelor care au înscris imediat, părând mai proaspete. Noi am pierdut din nou mingia și n-am reușit să înscriem, iar pe contraatac croatele ne-au dat golul egalării, dar arbitri au întors faza și au dat lovitură de penalitate și eliminare două minute pentru una din apărătoarele noastre.
Ne pregăteam de prelungiri, de două reprize a cinci minute, situație pe care nu știu cum am fi gestionat-o, și psihic, și fizic, pentru că se vedea că fetele noatre erau la un punct critic. Croatele au ratat lovitura de la 7 metri!, au dat în bară, când mai erau 10 secunde de jucat, iar victoria era a noastră… Aceste fete minunate meritau o astfel de bucurie, pentru că au muncit și deseori descurcat singure, fără să aibă parte de sfaturi competente de pe margine.
Urmează un meci mult mai greu, semifinala cu Danemarca, un adversar care nu a pierdut niciun punct la acest Mondial – a bătut Norvegia, Ungaria, Muntenegru și Angola în grupă inaugurală, apoi Franța în optimi și Suedia în sferturi. Și totuși, mă gândesc că tricolorele nu s-au luptat degeaba la acest Mondial, doar ca să ajungă lângă podium – sunt convins că vor o medalie, iar dacă înving Danemarca au argintul asigurat, asta este strategia cea mai bună!
Trebuie ca fetele să se recupereze corect, în această zi de pauză, să uite de toate câte-au fost, trebuie ca medicul să oblojească răni, pe unde sunt, iar antrenorii să gândească un sistem simplu și eficient, pentru a învinge adversarul. De data aceasta nu numai că nu sunt sceptic, sunt convins chiar că româncele noastre vor juca finala acestui Campionat Mondial. Hai, România!



