Stadionul de la Buftea respiră un aer tăcut, curat și ascunde multe povești misterioase. E plin de istorie și arată exact ca și vedetele boeme ale României din anii 60-70. Astăzi e modernizat, de vreo 7 ani arată impecabil, e cu mult peste jumătate din arenele Ligii a II-a, dar, din păcate, cu excepția juniorilor, nimeni nu mai juca fotbal aici. Noroc cu fostul stelist, Lavi Hrib, care a reînființat echipa de fotbal, iar acum ea joacă în Liga a IV-a.
Istoria arenei din Buftea începe în perioada cooperativizării sau, pentru a nu ne mai aminti de comunism, imediat după cel de-Al Doilea Război Mondial. Legenda vie a fotbalului din Buftea este antrenorul de 68 de ani, Alexandru Stanciu, care a apărut pe lume în același an cu stadionul. S-a născut la Buftea, a jucat fotbal aici, a antrenat în vremurile de glorie, iar astăzi pregătește o grupă de copii, născuți în 2000, însă e tot mai îngrijorat de lipsa talentului dar și de efortul inexistent al tinerilor: “Parcă a dispărut talentul nativ al fotbalistului și nici nu mai vor să muncească. Nu mai sunt pasionați de sport”.
Drumurile noastre toate…
Fostul stelist Lavi Hrib (foto) este de 5 ani în conducerea clubului din Buftea. Are casă aici, anul trecut a reușit să promoveze cu echipa în Liga a II-a, dar astăzi se ocupă strict de clubul sportiv Voința Buftea și răspunde de grupele de juniori, întrucât divizionara secundă e o echipă privată și s-a mutat la Clinceni. El ne spune că istoria stadionului e cunoscută de legenda Alexandru Stanciu, veteranul și cel mai vechi angajat din cadrul clubului. Îl așteptăm vreo 10 minute și cerem informații despre cum a apărut Buftea. Povestea e destul de lungă, dar merită, mai ales pentru numele care au jucat aici, în special din lumea mondenă a României din perioada comunistă. “În 1945 era un teren de fotbal, împrejmuit cu gard, dar care nu avea tribune și se numea Voința. La scurt timp a devenit echipa de fotbal a studiourilor cinematografice de la Buftea. De exemplu, la studiourile Buftea era un teren de fotbal și cred că era singura echipă din eșaloanele inferioare care avea apă caldă și super vestiare. Astăzi, acolo nu mai e nimic, de fapt ProTV a construit studiouri în locul unde era terenul de fotbal. Eu am jucat fotbal până la 15 ani aici, apoi am plecat 5 ani la Satu-Mare, am făcut și armata, apoi m-am întors la Buftea și am jucat, am antrenat și am stat numai lângă echipa asta de fotbal. Pentru mine, echipa asta a fost a doua mea casă”, ne povestește emoționat Alexandru Stanciu.
La Buftea, cel mai cunoscut om din România care a evoluat pentru gruparea din Ilfov a fost Dan Spătaru. Fost mijlocaș la Progresul, Dan Spătaru a jucat 3 sezoane pentru echipa din Buftea, 1967 – 1970, iar mari actori, precum Colea Răutu, Iurie Darie sau Ilarion Ciobanu veneau tot timpul să suțină echipa. “Dan Spătaru juca bine de tot, el a făcut fotbal de performanță, iar după meciuri bea vodcă cu halba. Cânta așa de frumos că se înduioșa Buftea. Era un om de pus pe rană. Pe Colea Răutu îl vedea mla toate meciurile. Cu timpul am început să punem tribune. Tribuna a doua am făcut la fabrica unde lucram eu”, ne mai spune Stanciu.
VEZI POVESTEA LUI ILARION CIOBANU
Omul care s-a pus de-a lungul tractorului comunist
Antrenorul Stanciu iubește iarba arenei din Buftea, verifică și acum gazonul, îl îngrijește, e locul pe care-l sfințește cu fiecare pas. Își amintește că Partidul Comunist a vrut să distrugă în vremurile de restriște terenul. A fost nevoie de un momente nebunesc din partea celui care slujește de aproape 50 de ani echipa din Buftea: “Erau niște nenorociți pe vremea lui Ceaușescu care au încercat să desființeze terenul de fotbal. Țin minte că în 1972 echipa asta s-a desființat. De fapt, echipa de fotbal din Buftea nu a avut o constanță, parcă nimeni n-a vrut ca noi să trăim. Am trăit în salturi, cu pauze, ca un pacient care a intrat de mai multe ori în comă și și-a revenit de fiecare dată. Comuniștii au venit cu tractorul să are terenul de fotbal și să construiască nu știu ce rahat. Ce credeți că am făcut? M-am așezat pe jos în fața tractorului și i-am spus că dacă vrea să are terenul o va face cu un sacrificiu uman. Până la urmă, au văzut că se vrea fotbal la Buftea, iar astăzi terenul arată foarte bine. Păcat că nu e o echipă de fotbal la nivel de seniori. Dar, poate că-ntr-o zi va fi…Noi așa suntem obișnuiți, în salturi”.
Parcă drumurile noastre s-au întâlnit, iar Alexandru Stanciu e genul de om care a sperat întotdeuna în iubirea cum n-a fost vreodată, așa cum cânta și Dan Spătaru. Iubirea este cea de la echipa de fotbal Buftea!
Buftea se laudă mai mult cu arena decât cu echipa. 1860 de locuri pe scaune, gazon impecabil, vestiare și birouri moderne, oameni devotați. Bineînțeles, pentru stadion. Primăria a fost în confilct cu patronii de la ACS Buftea, o echipa privată care s-a mutat ulteriorîn alt oraș, dar care folosește, în continuare, numele de Buftea. Edilii vor să dea naștere unei alte echipe, prin Liga 4 sau 5, Voința Buftea. Asta ar însemna ca, peste 2-3 ani, să asistăm la un derby Voința Buftea-ACS Buftea. Turul la Buftea, returul la Clinceni. Sau invers.
30 DECEMBRIE – PIONIERA ILFOVULUI
Teren de fotbal de 70 de ani, chiar dacă echipa și-a schimbat numele
Până atunci avem un stadion cochet, pe care joacă două din cele zece grupe de copii și juniori ale localității. Adică patru meciuri pe lună. Ceilalți evoluează pe stadionul de la centrul FRF din același orășel. În rest, gazonul e neatins, doar îngrijit de oameni responsabili. Care fac bine, vorba lui Gică Hagi… Terenul existădin 1945, aproape 70 de ani de viață. În primii ani ai comunismului se lăuda doar cu un gard. Apoi a existat o tribună de fier, a apărut apoi și un loc în care puteai să te dezechipezi, însă era departe de ceea ce înseamnă vestiar azi. Apa caldă a fost un vis, realizat abia după 1989.
Constantin Bălălău, primarul ajuns nume de stadion
Acum e un stadion modern, neutilizat, uitat până și de lumea din orășelul de 25.000 de locuitori. În 2008 a fost consolidat, îmbunătățit și renovat. De altfel, fostul parlamentar, prefect de Ilfov și primar, Constantin Bălălău, a fost cel care a imprimat viteză construcției de azi. Din păcate, politicianul s-a stins subit doi ani mai târziu, atunci când tundea iarba în propria curte, însă arena poartă numele acestuia. E, probabil, singurul primar care are nume de stadion. Și Dumitru Sechelariu s-a comportat similar la Bacău. Diferența e că acesta din urmă s-a lăudat cu numele arenei când încă trăia, ceea ce nu este deloc etic și n-are niciun fel de legătură cu bunul simț, posteritatea și omagiul.
Se folosește terenul și pentru arte marțiale
Există 15 secții de alte sporturi la acest club, niciuna în prima ligă la vreun sport de echipă.Un sport practicat aici este și sambo. Probabil că nu știți ce înseamnă… Sambo este un acronim derivat din limba rusă, care, în traducere, înseamnă „autoapărare fără armă”. Primele demonstrații și concursuri în România ale acestui stil spectaculos de luptă au apărut în 2004. De la înființarea forului sportiv de Sambo luptătorii bufteni au participat la concursuri de prestigiu la nivel mondial, cu rezultate strălucite. În 2012, la Campionatele Europene de Sambo pentru Juniori și Tineret, românii au obținut 7 medalii, din care 2 de aur, 2 de argint și 3 de bronz. Așa că în Buftea, sambo face performanță mai mare decât fotbalul.
Articolul a apărut în revista IlfovSport, numărul 14, sub semnătura lui Narcis Drejan și Daniel Nazare.






