Așa se întâmplă de fiecare data, cel puțin în ultimii 30 de ani – după ce luăm bătaie cu naționala de seniori, ca măgaru-n pantă, cum se spune, apar și vitejii, înțelepții, atotștiutorii, nici nu știu cum să-i mai numesc, care dau și motivele înfrângerilor, spun de fiecare data unde s-a greșit la selecție, ba chiar dau și soluții de redresare, după astfel de catastrofe:
– Maria – Pai de ce sa meargă la națională tinerii Bizau și,Cabuț,îl luam pe Humet, ca e roman de-al nostru!
– Leonard – Selecția e greșită încă de timpuriu, de la juniori… Handbalul nu e sportul pentru toți
– Marius – Praf e selectia facuta de cei din federatie ! Cum sa ai un aparator ca Dan Savenco si o extrema ca Nicu Negru si sa’i lasi acasa ?! Rusine stafului dar si conducerii federatiei ce tot experimenteaza de cativa ani si distruge tot !
– Adrianu – echipa de old bois,cu astia nu .net calificam la vreun turneu final nici peste 100 de ani!! Franta poate veni cu juniorii si cistiga detasat la 10 gpluri!!!!
– Cornel – Am spus că e greu, nu mai avem handbal in tara, gata paaaa
– Liviu – pai golurile marcate spun cam totu’…ce pretentii sa ai cand dai doar 7 in prima si 6 in a 2-a..!!!…trierea…selectia…pregatirea…aici sunt lipsurile majore…n-au pic de respect si mandrie fata de handbalul Romanesc…prin birourile raspunzatorilor stau persoane paralele cu fenomenul „Handbal”…e mai usor sa cumparam d-afara decat sa formam de-ai nostri…trist…trist…si rusine mare..foarte mare…!!!
Iată doar câteva reacții ale iubitorilor de handbal, după ce naționala masculină de seniori a luat bătaie în Portugalia, scor 13-21, în debutul campaniei de calificare la Campionatul European din 2020. Din păcate, tot ce s-a scris mai sus este adevărat, oameni mai mult sau mai puțin pregătiți tehnic cunosc femonenul handbal, știu să-l privească din mai multe unghiuri și spun pe șleau care sunt problemele. Iar eu aș adăuga, la toate aceste comentarii, că se cheltuie prea mulți bani cu staff-ul tehnic, că se încearcă aducerea tehnicienilor străini, care nu cunosc realitățile handbalului românesc, fără să avem o strategie de dezvoltare pe termen lung. Sau poate că avem un program, dar nu așteptăm să dea roade, nu mai avem răbdare și asta ne poate îndepărta de o finalitate corectă.
Iar eu cred că toți antrenorii străini lucrează cu ce li se pune la dispoziție, nu stau ei să caute pe la echipe, nu urmăresc meciurile din ligile noastre naționale și nu fac trierea așa cum ar trebui. Ei primesc doar informații, iar cei care le dau au anumite interese sau nu se pricep mai mult. Și mă gândesc la antrenorii secunzi, care stau pe bancă muți, nu scot o vorbă, n-au măcar un carnețel acolo, unde să-și noteze anumite problem, sau măcar să mimeze că scriu ceva. Nu știu dacă nu cumva ei și cară mingiile la antrenamente, pentru că nimeni, niciun technician secund roman nu pune condiții, atunci când este cooptat la echipa mare. Și atunci se merge din inerție, omul bucurându-se de banii pe care îi primește (mult mai puțini decât sulta principalului).
Naționala tricolor a fost preluată de un alt spaniol, Manuel Montoya Fernandez, care l-a înlocuit pe Xavi Pascual Fuertes. Din păcate, chiar înaintea campaniei pentru Euro 2020 s-a făcut schimbarea, iar noul selecționer n-a apucat să lucreze decât trei antrenamente cu elevii săi. Nu cred că Montoya își va duce contractual până la capăt, pentru că niciodată handbalul românesc nu va mai atinge nivelul anilor ’60 sau ’70, așa cum ar vrea selecționerul să se întoarcă în timp, cu Csepreghi, Rotaru și compania – sportivii de astăzi nu mai au acea bucurie a jocului, acea putere de muncă, acea dăruire totală, pe care o aveau handbaliștii din perioada la care vrea să revină Fernandez. Și ca o consecință a gândurilor sale, Montoya a continuat cu declarațiile șocante, spunând că își aduce aminte de marii handbaliști români Gațu, Stângă, Voinea, nume pe care actuala conducere a Federației nu prea îi agreează, și nu vorbesc aici neapărat de președintele Dedu.
În meciul din Portugalia, niciun tricolor nu a dat satisfacție – au jucat de parcă ar fi venit după plaja Vila do Conde, fără vlagă, fără determinare și , mai ales, fără concentrare. Au dat recital cu ratări incredibile, și Fenici, și Ghionea, iar pe urmele lor au mers Racoțea, Ramba, Bujor, Grigoraș, Humet, Onyejekwe, Roșu. Chiar și Csepreghi și Rotaru n-au fost 100% în parametrii, chiar dacă au înscris 4 și, respectiv, 5 goluri. Doar portarii au menținut echipa noastră în viață – Popescu și Stănescu (ultimul a apărat două sau chiar trei aruncări de la 7 metri) limitând astfel scorul, care putea să fie unul chiar catastrofal!
Da, așa am ajuns, să ne bată și Portugalia, iar motivele le găsim în comentariile pe care le-am pus mai sus, comentarii de chibiț, este adevărat, pe care Federația nu le-a luat niciodată în seamă. După deplasarea din Portugalia, urmează meciul cu Franța, din 28 octombrie, meci ce va avea loc în Polivalenta din Cluj. O confruntare mult mai grea, decât cea din Portugalia, pentru că selecționata Franței este una din cele mai galonate din lume, medaliată cu bronz chiar la Campionatul European din acest an. Dar noi suntem români și avem mereu optimism, chiar dacă nu prea avem pe ce ne baza… dar, cine știe!
Ionel Pană