Ajunși primii la Rio, scrimerii români au prins prima zi liberă după o săptămână de antrenamente acolo. Așa că s-au gândit să dea o fugă prin oraș. Să bea o cafea. Și să facă unele cumpărături. Nu orice fel de cumpărături după cum veți citi în postarea Anei Maria Popescu de pe pagina sa de Facebook. Stabilită de câțiva ani în Bragadiru, vicecampioana olimpică de la Beijing a fost declarată ”Cea mai valoroasă sportivă din județul Ilfov” în 2013, 2014 și 2015.
Încă de la sosirea la Rio și instalarea în Satul Olimpic sportivii noștri au încercat să-și facă șederea acolo cât mai confortabilă. Și cum e cunoscută pentru năstrușniciile ei, Ana Maria Popescu (fostă Brânză) nu s-a sfiit să facă și anumite reglaje pe la instalația sanitară… Rândurile scrise de ea, ieri, spre seară, ne-o arată pe vicecampioana olimpică de la Beijing având aceeași vervă și același umor care au făcut-o atât de îndrăgită:
„După o săptămână de acomodare și antrenamente, ne-am câștigat dreptul la o zi liberă. Yeeey! Ne trezim de dimineață (ne spălăm pe ochi, pe față), servim micul dejun, ne scoatem <<hainele bune>> și plecăm la plimbare. Prima problemă. TAXI. În afara Satului Olimpic, în lumea pe care noi nu am mai văzut-o de o săptămână, totul pare un haos. Găsim în cele din urmă trei mașini. Ajungem după zece minute în fața complexului Metropolitano. Altă surpriză. Magazinele se deschid la ora 13:00 și ceasul este 10:30. Un taximetrist vorbitor de engleză ne spune că există un alt compex la cinci minute de mers cu mașina. Ok. O parte dintre colegi se urcă în mașini. Eu cu Suflețel (n.r. – Simona Pop) și <<micuțul judoka>> (n.r. – Daniel Natea) rămânem pe bordură în așteptarea altui taxi… care nu mai vine… Alte zece minute… Hai că a venit!
Între timp, aflăm de la colegi că și în complexul respectiv sunt deschise doar câteva cafenele… Hai măcar să bem o cafea dacă am ieșit! Să credeți voi că e ușor să ceri un espresso în Brazilia. Și doar sunt recunoscuți pentru cafea, nu? În fine…
Renunțăm să mai apelăm la localnici și ne ajutăm de Google să gasim un supermarket. VICTORIEEE! După încă zece minute (de data asta pe jos, nu am mai riscat să luăm taxiul, căci cine știe unde ne mai ducea) ajungem la mult doritele raioane cu bunătăți! Și ca să înțelegeți ce înseamnă <<bunătăți>>: mătură, mop, detergent, umerașe, cârlige de rufe… etc. Cu sarsanalele pline, ne urcăm iar în taxi și pornim spre satul nostru… cel olimpic. Ne întoarcem la activitățile noastre pentru o după amiază liberă: cărți, integrame, filme… Măcar în balconul nostru știm sigur că nu există riscul să ne rătăcim.
Nu știm când vom mai prinde o zi liberă, dar știu sigur că la cumpărături în Rio nu vom mai ieși!”

