Socotit a fi unul dintre cei mai valoroși jucători de rugby din istorie, Jonah Lomu a încetat din viață ân noaptea de marți spre miercuri. Din câte se pare, decesul are legătură cu problemele renale care l-au afectat pe sportiv in ultimul deceniu. Supranumit ”Omul munte”, Lomu a devenit celebru și prin faptul că la edițiile 1995 și 1999 ale Cupei Mondiale a înscris un număr record de 15 eseuri, record egalat anul acesta de sud-africanul Bryan Habana.

Anunțul a fost făcut de John Mayhew, fostul medic al All Blacks: ”Din partea familiei Lomu, vă pot confirma că Jonah a murit în această dimineață (n.r. – noaptea de marți spre miercuri în România). A fost ceva neașteptat. Familia lui revenise noaptea trecută din Marea Britanie, iar moarta lui s-a produs subit dimineața”.

Până la Lomu, în rugby exista o părere, poate preconcepută, că înaintașii sunt masivi, foarte puternici, iar treisferturile mai suple și cu viteză. În 1995, la Cupa Mondială din Africa de Sud, neozeelandezul Jonah Lomu a schimbat definitiv fața sportului cu balonul oval. La cei 20 de ani pe care îi avea atunci, aripa de treisferturi avea gabarit de înaintaș, dar o viteză de deplasare caracteristică jucătorilor din liniile de dinapoi. De altfel, acesta a și fost motivul includerii sale în selecționata All Blacks pentru care nu jucase decât de două ori până atunci.

Lomu a făcut o Cupă Mondială excepțională, marcând șapte eseuri în cinci meciuri. El s-a evidențiat îndeosebit în semifinala pe care Noua Zeelandă a câștigat-o cu 45-29 în fața Angliei: a înscris patru încercări! El n-a putut repeta acea evoluție în finala cu Africa de Sud, care a fost pierdută (12-15), după prelungiri, printr-un dropgol al lui Joel Stransky.

15 eseuri marcate la Cupa Mondială

Cine era acel rugbyst cu nume ciudat, Jonah Lomu? Cu părinți originari din Tonga, Semisi și Hepi, el s-a născut și și-a petrecut copilăria într-un cartier de la periferia orașului neozeelandez Auckland. N-a dus o viață ușoară. Ba din contră, așa cum avea să recunoască mai apoi, s-a văzut prins în disputele bandelor de polinezieni. A descoperit rugby-ul, iar în el a stat salvarea sa. ”Dacă n-ar fi fost balonul oval, fie aș fi ajuns la închisoare, fie aș fi fost ucis”, și-a amintit el peste ani.

A început cu ”rugby-league”, varianta în 13 jucători, iar apoi a trecut la ”union”, cea cu 15. S-a remarcat însă la ”rugby seven”. În martie 1994, a participat la turneul găzduit de Hong Kong, când a devenit cel mai tânăr jucător din istoria All Blacks: avea 19 ani și 45 de zile. Folosit mai întâi în pachetul de înaintare – avea peste 100 de kilograme -, Lomu a trecut pe la selecționatele de juniori și tineret, iar la cea de seniori a debutat chiar înainte de Rugby World Cup 1995. A fost o apariție nefericită ca aripă de treisferturi. Noua Zeelandă a pierdut pe teren propriu ambele meciuri cu Franța (8-22 și 20-23), iar tânărul jucător nu numai că nu a marcat, ci a avut și un plasament prost în apărare.

Cu toate acestea, Lomu a fost reținut pentru turneul final al Cupei Mondiale. Iar pe pământ sud-african a dovedit atâta vivacitate și forță încât a fost poreclit ”Omul munte”. N-a reușit să câștige competiția. Și nu a reușit-o nici în 1999 deși a înscris atunci alte opt eseuri, devenind cel mai prolific marcator din istoria Rugby World Cup. Aceasta a fost, de altfel, și mare sa neîmplinire. Victorios în Turneul celor 3 Națiuni, el n-a putut fi campion mondial.

Câștiga 4 milioane de dolari anual

Solicitat să joace în NFL, campionatul de fotbal american, la echipe de club din Anglia, dar și în rugby-ul în 13, Lomu a refuzat de fiecare dată deși i se ofereau contracte avantajoase. A preferat să rămână acasă, în Noua Zeelandă, iar fidelitatea lui a fost răsplătită pe măsură. Pe atunci, avea un salariu anual de un milion de dolari, la care se adăugau alte 3 din contractele de publicitate și parteneriatele cu diferiți sponsori.

”Omul munte” nu s-a bucurat însă de statutul său de vedetă. În primăvara anului 2003, s-a aflat că are nevoie să ia o pauză din cauza unor probleme la rinichi. Supus la un transplant, un an mai târziu, el a fost avertizat de medici că poate ajunge într-un cărucior cu rotile în cazul în care nu va respecta tratamentul prescris.

Și-a reluat antrenamentele în iunie 2005. A jucat zece meciuri pentru Cardiff Blues, însă a fost nevoit să se oprească din nou. Fără angajament la o selecționată provincială din Noua Zeelandă, a ratat ocazia de a participa la Cupa Mondială din 2007. În același an, a anunțat că pune punct carierei de jucător de rugby.

Problemele renale au reapărut acum patru ani

În toamna anului 2011, la puțin timp după ce participase la festivitatea de deschidere a Rugby World Cup, chiar la Auckland, Jonah Lomu a ajuns din nou la spital. Și tot din cauza unor probleme renale. ”Tot ceea ce vă pot spune este că este într-o stare stabilă. Vom putea comenta situația în momentul în care vom avea informații exacte”, declara atunci Nadene, soția care i-a dăruit în 2009 un băiat, pe Braylee.

Cu toate că la acea vreme s-a spus că situația e sub control starea de sănătate a fostului rugbyst nu s-a ameliorat. În aceeași perioadă, el a recunoscut public că trebuie să fie supus la un nou transplant. ”Din păcate, lucrurile nu merg mai bine pentru mine. Trebuie să găsesc rapid un donator”, a spus cel care a trăit cu mare bucurie, din tribună, ca spectator, recâștigarea titlului mondial la rugby de către selecționata All Blacks.

Remus Lung a fost coleg cu el la Marsilia

Folosit şi ca uvertură, dar şi ca fundaş, Remus Lungu a avut ocazia de a-l cunoaşte pe legendarul internaţional neozeelandez Jonah Lomu în toamna lui 2009, cei doi fiind colegi de echipă la Marsilia. „Era impresionant, fiind mai masiv decât jucătorii de pe înaintare. A făcut câteva antrenamente, iar la primul dintre ele am reuşit să-l plachez chiar dacă m-a târât circa cinci metri… (n.a. neozeelandezul are 50 de kilograme mai mult). Este un tip relaxat, dar şi puţin timid, poate şi din cauză că nu vorbeşte franceza”, l-a descris Lungu pe vicecampionul mondial din 1995. Lomu l-a impresionat pe internaționalul român nu numai prin gabaritul său, ci şi prin faptul că asculta muzică tot timpul la căști.

Cine a fost Jonah Lomu

– s-a născut în 12 mai 1975, la Auckland (Noua Zeelandă)

– cu toate că a evoluat ca jucător de treisferturi, a impresionat de la început prin gabaritul de înaintaş. Avea 196 centimetri înălţime şi 120 de kilograme. A slăbit 31 kg din martie şi până în 2011

– a fost supranumit „Omul munte” şi „Autobuzul”

– până în 2004 a evoluat numai la echipe din Noua Zeelandă (Manukau, Blues, Chiefs, Wellington, Hurricanes), visul său, neîmplinit, fiind de a câştiga titlul mondial. A mai jucat la Cardiff Blues (Ţara Galilor) şi North Harbour, în ţara sa natală

– a jucat de 63 de ori pentru All Blacks, marcând 185 de puncte

– cariera sa a fost pusă sub semnul întrebării de o afecţiune renală gravă. În 2003 i s-a făcut un transplant de rinichi

– a câştigat un titlu în Campionatul Provinciilor din Noua Zeelandă (2002), două ediţii ale Super 12 (1996 şi 1997) şi trei în Tri-Nations. A fost finalist al Cupei Mondiale în 1995 şi semifinalist în 1999, cu All Blacks

– în 1999 a semnat un contract pe mai mulţi ani cu Adidas, care i-a adus 10 milioane de dolari neozeelandezi

– un joc video îi poartă numele

– în timpul Cupei Mondiale din 2007 a fost consultant pentru magazinul Rugby Hebdo. De asemenea, a lucrat şi cu o serie de posturi tv din întreaga lume