Este fiul binecunoscutului Cătălin Zmărăndescu, boxer și luptător de K1, MMA și alte versiuni de arte marțiale. A ajuns în Londra, la începutul lunii noiembrie, la chemarea tatălui său, și și-a găsit de lucru cu un irlandez, de peste 30 de ani, pe care l-a bătut măr.

Mihai Zmărăndescu a făcut furori în Cyrcus Tavern, din Londra, într-o gală înternațională, cu câteva centuri mondiale pe masă. Organizator, Cătălin Zmărăndescu, care și-a chemat fiul să debuteze într-un astfel de show pugilistic de anvergură, chiar dacă Mihai nu avea decât, atenție!, patru luni de când frecventa o sală de box. Și au fost trei reprize intense, cu un irlandez, Tin Pappa, se pare de 33 sau 34 de ani, pugilist cu experiență, care s-a dovedit un bun încasator. Zmărăndescu Junior a riscat chiar din startul meciului și l-a pus la respect pe irlandez, cu câteva jaburi amețitoare și serii prelungite. Până la final, același scenariu, chiar dacă Pappa a-ncercat să mai riposteze și el, românul a știut să-l pună la colț de fiecare dată – victoria la puncte a venit ca un fapt firesc, iar acest debut în ringul internațional, nu poate decât să-l motiveze pe puștiul de 16 ani, un greu de perspectivă, de care boxul românesc are mare nevoie.

După șapte ani de fotbal, chemarea ringului a fost mai puternică

Povestea începe în Sala de box și arte marțiale din Domnești, a binecunoscutului antrenor Virgil Fâșie. În miez de vară, Mihai Zmărăndescu a trecut pragul Sălii din Domnești, cu gândul să facă box de performanță. Maistrul Fâșie, cel care i-a îndrumat pașii, la început de carieră, și lui Cătălin Zmărăndescu, a fost circumspect, pentru că juniorul avea o vârstă ceva mai înaintată, ca să se apuce de un sport greu, cu muncă multă.
”L-am primit”, ne spunea Maistrul Fâșie, ”pentru că oricine ajunge la mine, e binevenit. Nu mă gândeam că va evolua așa de repede, mai ales că făcuse nouă ani de fotbal – șapte la Steaua, unul la Chiajna și unul în Anglia, la West Ham United. Dar Mihai Zmărăndescu m-a surprins de la început, și continuă să o facă, prin disciplina de la antrenamente, prin faptul că înțelege și aplică întocmai ceea ce-i spun – este un fel personaj de basm, care crește într-o lună, cât alții în 10”.

Mihai: ”Adversarul avea dublu vârstei mele, m-am trezit dintr-odata”!

Tatăl sportivului se interesa mereu de ceea ce face Mihai în țară, rămas aici cu mama și cu sora lui. Ba chiar Mihai însuși îi trimitea filmări de la antrenamente, să-i arate tatălui progresele făcute. Și uite-așa a apărut și invitația pentru Anglia, la această gala internațională, pusă la cale de Zmărăndescu senior. ”M-a sunat Cătălin și m-a întrebat dacă fiul său ar putea face față unui meci de box, cu un adversar străin, tot la nivelul lui. Am fost de acord, firește, și am insistat ca oponentul să fie tot un junior, de seama lui Mihai. Am plecat la Londra, cu o săptămână înainte de data fixată a galei, și l-am antrenat pe Mihai în sala pe care tatăl său o administrează. Vă spun drept, antrenorii noștri au ștaif, ca să zic așa, față de cei de-acolo, dar poate o să vă povestesc altădată despre asta”, a continuat Fâșie.

”Am intrat în ring și mi-am văzut adversarul – era cu mult mai mare ca mine, de asta am fost sigur și asta m-a trezit și mai tare”, și-a început Mihai relatarea. ”mi-am schimbat strategia și l-am luat tare de la început, asta era șansa mea. Cred că mi-a luat frica și asta m-a ajutat să câștig, altfel, mi-am dat seama de experiența lui, de capacitatea lui de a încasa fără număr, cum se zice. A fost un meci greu și mă bucur că l-am încheiat și cu victorie”, a concluzionat pugilistul.

”Eu, ca antrenor, m-am speriat, puțin. Chiar i-am reproșat lui Cătălin, care a stat cu mine în colțul fiului său, că i-a adus un astfel de boxer cu experiență, care îl putea învinge pe copil – era demoralizant, chiar periculos, pentru cariera lui viitoare, nu?, ca după patru luni să simți gustul amar al înfrângerii. Cătălin mi-a spus că promoterul a insistat, pentru ca si spectatorii sa fie atrași de diferența asta de vârstă. Copilul s-a uitat la mine, l-am văzut un pic speriat și atunci i-am spus să treacă peste perioada de tatonare și să înceapă în forță. L-am încurajat să boxeze o repriză, cum l-am învățat, și apoi îl opresc. Să fie liniștit, că nu-l las pe adversar să-l bată. Așa a și făcut, în plus, nu s-a oprit și a mers până la sfârșit. Acest copil are inimă de luptător, are cu cine semăna”, a mai adăugat Maistrul Fâșie.

În aceste zile, am fost la Sala din Domnești și l-am văzut pe Mihai la lucru – trage din greu, Virgil Fâșie nu-l menajează și, timp de o oră, antrenamentul este intens, la sac sau la boxul cu umbra, mai ales că Mihai, ca și tatăl său, abordează și câteva din stilurile de arte marțiale. ”A devenit o mică vedetă, sentiment care-l poate ajuta, dar care îi și poate dăuna, dacă nu gestionăm împreună situația. Eu nu fac rabat la pregătire, chiar dacă este el fiul lui Zmărăndescu. În februarie suntem invitați din nou la Londra, la o gala internațională, în plus, Mihai va boxa, din 2016, și în Campionatul Național, și nu vrem să ne facem de râs – drumul este lung, spre adevărata performanță, spre consacrare. Eu știu doar că prin muncă am scos atâția campioni, nu am alte secrete”, a-ncheiat Maistrul Virgil Fâșie.

După antrenament, Mihai mi-a spus, un pic mai în șoaptă, că vrea să meargă pe drumul tatălui său, ba chiar să-l depășească. O declarație care ne spune că Zmărăndescu senior este un model pentru fiul său. Mihai este la primii pași spre boxul mare, iar tatăl, chiar dacă este la mii de kilometri distanță, îi urmărește evoluția fiului, fiind interesat de orice progres. Și ca un secret, pe care Maistrul Fâșie ni l-a dezvăluit, Cătălin a plâns pur și simplu, după ce fiul său a primit decizia la puncte. O poveste, între tată și fiu, pe care o vom urmări, merită!