Lecția de Sport | Sanie cu frână și volan

mie, 21 septembrie 2016

Aflați în vacanță în Alpi, câtiva englezi au inventat bobul la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Inclus în programul Jocurilor Olimpice de iarnă în 1924, bobul a figurat de atunci la toate edițiile competiției, mai puțin în 1960 când numărul echipajelor a fost prea mic. În țara noastră, primul concurs s-a desfășurat acum un secol, la Sinaia. România a cucerit un titlu mondial prin Alexandru Papană și Dumitru Hubert, în 1933, precum și o medalie de bronz la JO 1968, prin Ion Panțuru și Nicolae Neagoe.

Apariția bobului ca mijloc de transport s-a produs cu câteva secole în urmă. El a derivat și s-a împletit cu dezvoltarea saniei. Nu este deloc întâmplător, așadar, că totul s-a petrecut într-o zonă montană, la mare altitudine, acolo unde zăpada persistă mai tot timpul anului. Mai precis în zona Alpilor. Trecerea de la planșa cu tălpi metalice la bobul asemănător celui care se folosește astăzi le-a aparținut unor englezi aflați în vacanță, la Saint-Moritz, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Botezat ”bobsleigh”, o combinație de două cuvinte provenite din limba engleză, acesta era de fapt o sanie ceva mai complexă. Avea două patine mobile în față și tot atâtea fixe în spate. Era jos și îngust, fiind dirijat cu ajutorul unui volan, iar în unele cazuri era înzestrat și cu un șasiu.

screenshot-11h-15m-59sFirește că la scurt timp după ce s-a imaginat acest mijloc de transport s-a trecut și la organizarea unor competiții. Și pentru ca bobul să nu fie un pericol pentru oamenii care se deplasau pe munte s-a creat și prima pârtie, în 1871, tot la Saint-Moritz. Aceasta a rămas operațională până în zilele noastre, pe ea organizându-se și două ediții ale concursului din cadrul Jocurilor Olimpice de iarnă. Interesant este că respective pârtie este naturală, neavând nevoie de instalații care să asigure menținerea gheții pe suprafața ei.

De la lemn la fibra de sticlă

În timp, bobul a evoluat foarte mult atât în privința materialelor din care era realizat, cât și al securității pe care o oferă celor care se avântă la vale, pe pârtie, în el. La început, el era realizat din lemn. Apoi s-a trecut la unul din metal pentru ca acum să fie construit din fibră de sticlă.

Pentru ca timpul scos de sportivi să permită obținerea unor medalii la competițiile internaționale, marile națiuni cheltuiesc bani frumoși pe testarea materialului de concurs. Nemții, de pildă, folosesc tunelele de aer (sufleriile) ale unor constructori din Formula 1 pentru a verifica și îmbunătății aerodinamica bobului.

screenshot-11h-16m-02sPârtia de la Sinaia, în ruină

În țara noastră, prima competiție de bob s-a desfășurat în urmă cu o sută de ani, mai precis pe 19 ianuarie 1914, la Sinaia. Acolo s-a amenajat o pârtie care avea o lungime de 1,5 km, 13 viraje și o diferență de nivel de 132 de metri. Din nefericire, pârtia s-a degradat în timp, ea fiind astăzi în ruină. Cu toate că nu s-a comparat niciodată cu națiunile din Vest, România a obținut și câteva rezultate importante la bob. În 1933, Alexandru Papană și Dumitru Hubert au cucerit titlul mondial la Schreiberhau, localitate aflată pe atunci în Germania și care acum este în Polonia (se cheamă Szklarska Poreba).

O altă performanță remarcabilă au înregistrat Ion Panțuru și Nicolae Neagoe, câștigători ai singurei medalii, una de bronz, din istoria participărilor boberilor noștri la Jocurile Olimpice de iarnă. Ei au urcat pe podium la ediția din 1968, de la Grenoble. În ciuda lipsei condițiilor adecvate de pregătire la noi în țară există încă temerari care practică bobul. Recent, Maria Constantin și Andreea Grecu, sportive legitimate la CSO Sinaia, au câștigat medalii de bronz în primele două etape ale Cupa Europei ce s-au desfășurat la Innsbruck (Austria).

burlacu de Marian Burlacu

mail: marian.burlacu@ilfovsport.ro

Blog: Marian Burlacu

Comments are closed.