În aceată perioadă, gimnaști din toată lumea sunt în plină acțiune – a fost Cupa Mondială de la Baku; acum este în desfășurare competiția de la Doha; urmează un meeting al gimnaștilor la Birmingham, pe 28 martie, unde se face clasament la individual compus; apoi se merge la Kiev, în Ucraina, pentru Cupa Internațională; și, în sfârșit, se ajunge și la Tokyo, pentru încă un test la toate aparatele, începând cu 7 aprilie. Este agitație mare, așa cum v-am spus, pentru că Europenele individuale bat la ușă, Szczecin, Polonia, cu startul pe 10 aprilie.
Din păcate, România a avut o reprezentare extrem de slabă, la primele două competiții, semn că nu vom emite pretenții la viitoarele Campionate ale Bătrânului Continent. Au fost prezenți la Baku doar Drăgulescu și Bățagă, gimnaști care n-au prins nicio finală pe aparate (este nevoie să te clasezi în primii opt, în calificări). Dar iată că aici, la Doha, Drăgulescu și-a adunat toate puterile și a reușit ca la sărituri să aibă o medie a celor două note destul de bună, 14,616, cu care s-a calificat în finala la sărituri de pe locul 6. Și tot Drăgulescu a reușit un sol apreciabil, dar nu de primele opt – s-a clasat pe locul 9, fiind prima rezervă, în caz că vreun sportive nu poate lua startul. Finalele sunt sâmbătă!
Celălalt tricolor ajuns la Doha, Kotrong, a ratat la sărituri, locul 22, la bară fixă, locul 27, la sol, locul 35, și la cal cu mânere, locul 41. Să mai spunem că la feminin ar fi trebuit să participe Denisa Golgotă, dar a fost oprită de medici, din pricina unei accidentări. Despre celelalte două gimnaste înscrise, deja, la Europene, Nica Ivănuș și Carmen Ghiciuc, nu se știe în ce stadiu al pregătirilor sunt și de ce n-au fost încercate la aceste două cupe mondiale. Sigur, n-ar trebui să ne mire, pentru că totul face parte din politica falimentară a actualei conduceri a Federației de Gimnastică, în frunte cu Andreea Răducan. Nu se face nimic la Deva, nu se face nimic nici la București, pentru că sunt doi coordonatori slabi, depășiți, care nu recunosc că sunt niște looseri – și mă refer aici la Nicolae Forminte și la Marius Urzică, doi antrenori care ar trebui să-și dea demisia cât mai grabnic.
În ceea ce-l privește pe Drăgulescu, a intrat în cel de-al 20-lea an de activitate și este tot atât de puternic ca la început – cel puțin mental, pentru că, sigur, organismal lui, oasele și cartilajele lui au suferit ceva transformări, cu care Marian se luptă din greu. Calificarea în finala de la sărituri, cât și faptul că este prima rezervă la sol, îi dau noi motive de satisfacție sportivului, singurul gimnast de nivel international pe care îl are România. Da, la cei 39 de ani ai săi (îi va împlini în decembrie, anul acesta) Drăgulescu rămâne singura noastră speranță pentru europene, mondiale și chiar Jocurile Olimpice de la Tokyo.
P.S. Pe site-urile de socializare a apărut știrea că gimnasta din Cluj Ioana Crișan a fost operat în Austria, la Viena, la binecunoscutul doctor Weinstabl. Din păcate, mama sportivei a lăsat să se înțeleagă că totul se datorează lui Octavian Bellu, căruia i-a mulțumit de zeci de ori. Cred că i-ar fi pupat și mâna, dacă erau față-n față (dacă nu cumva i-a și pupat-o, nu știu). Ioana Crișan a stabilit un adevărat record negativ – a trecut aproape un an și jumătate de când are entorsă și nimeni nu s-a ocupat serios de problemele acestei fete, nici Federația, nici Forminte, nici medicii de la lot. Au fost cu toții dezinteresați, dar aveau pretenții de la Ioana să se antreneze și să participle la concursuri. Și cum să faci progrese dacă te doare, ce aterizări sunt acelea pe un picior sănătos și pe unul bolnav, nu știi la ce să te concentrezi mai bine, să-ți maschezi durerea sau să-ți amintești de elemental care urmează? Da, probabil că Bellu a vorbit la Viena și a programat-o pe sportivă la operație, dar ea nu s-a accidentat pe camp, la cosit de fân, ci la Deva, în sala de antrenament, iar sportiva nu trebuia lăsată să sufere atâta vreme!
Ionel Pană