Nu joci în Liga Campionilor cu burta goală!

sâm, 06 aprilie 2019

Cu două zile în urmă, am primit informația, din interiorul clubului, că handbalistele senioare n-au primit salariile de trei luni, din pricina bugetului, la nivel de țară, aprobat destul de târziu. Și, din păcate, lipsa banilor s-a văzut în evoluția fetelor, care au pierdut prima manșă contra adversarelor de la Metz, scor 26-31, dublă ce contează pentru calificarea în Final Four-ul Ligii Campionilor. Prin urmare, dacă staff-ul clubului a crezut că marea performanță se face și cu burta goală, s-a înșelat – profesionismul, la toate nivelurile, înseamnă să-i asiguri sportivului siguranța zilei de mâine, liniște în vestiar, să-l ferești de stres și de alte zvonuri, care pot să-l influențeze negativ.

În clubul bucureștean totul s-antâmplat invers – salariile neplătite de trei luni; anunțul de acum o lună sau două, cine pleacă din club, cine rămâne, ce transferuri s-au perfectat, declarații care au au creat un anume dezinteres față de acest meci decisiv, iar la ultimele meciuri n-a mai fost acea coeziune, acea determinare, acea luptă pe viață și pe moarte, pentru fiecare minge; și nu în ultimul rând, declarația lui Aurelian Bădulescu, cel care o-nlocuiește pe Firea la Primăria Capitalei, aceasta fiind bolnavă, se pare, care anunța că fondurile pentru Clubul Sportiv vor fi cu 25% mai mici, poate chiar și mai mult. Peste toate acestea se află demisia pe care managerul Andrei Luca a depus-o la Primărie și care a creat o mare rumoare în grupul de handbaliste – din fericire, plecarea lui Luca n-a fost aprobată de viceprimarul Bădulescu, dar nu se știe ce se va întâmpla, după cel de-al doilea meci, dacă nu cumva directoarea clubului, Gabriela Szabo, va insista să găsească un țap ispășitor și să-l elimine pe Luca, de parcă el ar fi intrat pe teren.

Și pentru că tot a venit vorba de Gabriela Szabo, să spunem că directoarea a fost plecată în aceste zile, în Franța, și n-a avut posibilitatea să vadă meciul contra celor de la Metz. Am vorbit cu cineva din club și mi-a răspuns într-un mod bizar, spunând că șefa lor s-a dus în Franța să vadă meciul cu Metz, neștiind că partida tur se joacă la București, în Sala Dinamo! Mi-am dat seama că este o aroganță, ca să zic așa, mai ales că mulți dintre angajații clubului bucureștean nu mai sunt demult în relații cordiale cu directoarea lor…

Revenind la partida în sine, am simțit că fetele au tras un semnal de alarmă, față de situația lor – pentru că nu se poate să începi cu 0-5, apoi cu 1-6, pentru ca în următoarele 5,6 minute să egalezi la 6 și să pui presiune pe adversare. A fost un joc în care unele fete au dat tot ce au putut, iar altele au jucat mai la ralanti, protejându-și viitorul. Jos pălăria pentru Radicevic, cea mai bună handbalistă din teren, care a făcut ce-a vrut pe extrema dreaptă, înscriind și 10 goluri. Nu aceleași aprecieri le am pentru Mehmedovic, cealaltă extremă, care și-a pus picioarele la păstrare, reușind un singur gol, ea care, cu ceva vreme în urmă, făcea întrecere cu tabela de marcaj. Și Radicevic, și Mehmedovic, vor pleca din vară…

Din păcate, randamentul Oanei Manea a fost unul insignifiant, iar aici am luat în calcul ambele faze, și cea de atac, cât și cea de apărare. Pentru că meciul s-a pierdut pe propriul semicerc, acolo unde erau bulevarde largi și unde handbalistele au faultat dur, lăsându-și deseori echipa în inferioritate. Omoregie a fost ca o bicicletă fără lanț, a dat din picioare, dar fără efect, Jacobsen, aproape, inexistentă, Hagman nici nu știu dacă a jucat, ca și Constantinescu, Curea și chiar Lazovic. Dezamăgirea cea mai mare a fost Bazaliu, o jucătoare care amețește imediat ce intră în teren – nu are o coordonare a mâinilor cu picioarele, nu știe jocul în apărare și, din dorința de a demonstra ceva, face multe greșeli nepermise, la acest nivel. Bianca Bazaliu mai are multe de învățat din abecedarul jocului de handbal, iar dacă ea nu înțelege asta, atunci acel brat de fier pe care îl are, ca și fizicul impresionant, vor rămâne la capitolul speranțe.
Singurele care au luptat la posibilitățile și talentul lor au fost Radicevic, Lekic, cât și Grubisic, portăriță care a limitat înfrangerea bucureștencelor. Nu știm de ce nu este folosită și Aneta Udriștoiu, o handbalistă care nu este deloc pe placul antrenorului – sigur, poate că Aneta nu este chiar la nivelul lui Radicevic (foto facebook), cu toate că mă-ndoiesc, dar olteanca din Severin ar fi putut s-o înlocuiască de multe ori pe titulara postului, chiar cu rezultate excelente. Și în alcătuirea echipei sunt mai multe de povestit, cert este că CSM București are multe valori în vestiar, dar n-are o echipă.

Mai este un meci și credem că presiunea s-a mutat acum la Metz, echipă care are de apărat un avantaj de 5 goluri. E mult, e puțin, nu știm, cert este că în handbal această diferență poate fi recuperată, depinde de modul de abordare al returului, de pregătirea psihică, de determinare și dorință de victorie. Și mai este ceva – cei care au ridicată securea răzbunării pe neîmplinirile echipei să facă bine și să îngroape această secure! În viața oricărei echipe există și momente de cumpănă, care trebuie gestionate cu multă diplomație – de patru ani încoace, CSM București a fost protagonista Ligii Campionilor, pe care a și câștigat-o odată, iar de două ori a prins bronzul competiției. Sunt performanțe care nu trebuie uitate, iar dacă privim la țara de unde vine adversara noastră, Metz, din sferturile de finală, ne referim la Franța, aceasta deține și titlul European, cucerit în 2018, cât și coroana mondială, adjudecată în 2017. Și cu toate acestea, de când a apărut noul format al Champions League, cu acest Final Four, nicio echipă din Franța nu s-a calificat la acest turneu final al echipelor feminine campioane – la ei n-a explodat mămăliga, nu s-au tăiat capete, s-a continuat după o anumită politică, benefică marii performanțe. Da, da rei nu sunt balcanici, nu despică firul în patru și nu sunt invidioși pe salariile jucătoarelor!

P.S. 1 Vreau să cred că echipa noastră va avea o altă față în retur, că echipa gazdă va trebui să se întrebuințeze serios, ca să reușească, în premieră, accederea în Final Four-ul Ligii Campionilor. În meciul din Sala Dinamo am văzut, în câteva rânduri, de ce sunt capabile Omoregie, Lazovic, Lekic, Radicevic, Grubisic și chiar Mehmedovic și Manea – descătușate de orice stress, bucuroase că joacă acest retur, fetele noastre pot răsturna calculele hârtiei. Noi le ținem pumnii și le felicităm oricum, pentru că nicio altă echipă românească n-a ajuns să se bată în sferturile de finală ale Champions Leaguese!

P.S. 2 Nimic despre arbitraj, pentru că sunt oripilat – aceste fete din Austria au arătat, în multe momente, că nu cunosc regulamentul, că fluieră după ureche, greșelile lor deranjând ambele bănci tehnice

CSM București – Metz Handball 26 – 31 (11-14)
CSM: Radicevic 10, Lekic 9, Lazovic 3, Curea 1, Manea 1, Mehmedovic 1, Omoregie 1
Metz: Smits 6, Edwige 5, Kanor 4, Zaadi Deuna 4, Houette 3, Niombla 3, Flippes 2, Nocandy 2, Maubon 1, N’Gouan 1

Ionel Pană

Comments are closed.