Opinie / Marian Burlacu: ”Dumnezeu îți dă ocazii de gol, însă nu-ți bagă și mingea-n poartă!”

Dum, 12 iunie 2016

Anunțată drept o confruntare între atacul spumos al Franței și ”apărarea de fier” a României, uvertura ediției 2016 a Euro s-a desfășurat după un scenariu oarecum diferit. Oamenii lui Anghel Iordănescu au avut un debut curajos, ofensiv, ceea ce i-a obligat pe ”cocoși” să fie prudenți. Iar istoria s-a repetat după pauză. La final, Payet a fost cel care a plâns de bucurie. În timp ce Stancu & Co. au avut motive să regrete că au dat cu piciorul unei bune ocazii de a scrie istorie pe Stade de France.

Pe hârtie, meciul de vineri seara părea unul în care românii aveau ghilotina deasupra capului. Însă nici francezii, mari favoriți, nu erau tocmai relaxați, și ei fiind ”condamnați”, însă să câștige cu orice preț. Tocmai această distribuire de roluri i-a convenit cel mai bine lui Iordănescu. Fără presiune, neavând nimic de pierdut, oamenii săi au confirmat, măcar pe jumătate, ipoteza conform căreia cine începe foarte bine un meci are șanse mari dacă nu să-l și câștige, atunci măcar să nu-l piardă. Și am scris ”pe jumătate” fiindcă aceeași ipoteză pretinde că e nevoie să și închei bine reprizele pentru a ieși pe plus. Ceea ce n-a fost cazul, tricolorii pierzând disputa printr-un gol primit pe final, în minutul 89. O situație cu care echipele noastre reprezentative, și nu numai din fotbal, ci și din rugby sau din handbal, s-au mai întâlnit în istoria lor.

Așadar, România a început cu mult curaj, instalându-se în jumătatea de teren adversă, în fiecare ”mitan”. Așa se explică și faptul că Stancu a avut două ocazii imense de a marca. Prima în minutul 4, când a șutat în… Lloris deși era la trei metri de poartă, respectiv 48 (3 al reprizei secunde), când, singur-singurel, a trimis mingea pe lângă buturi. Aceste ocazii de gol, irosite prea ușor, din păcate, au reprezentat tot atâtea avertismente pentru francezi, care, conform scenariului anunțat de toată lumea, se așteptau ca echipa României să se apere din start.

Greu de spus ce s-ar fi întâmplat dacă Stancu ar fi marcat. O dată sau de două ori. Probabil că Franța ar fi fost obligată să riște mai mult, ceea ce ne-ar fi permis să reacționăm mai lesne pe contraatac… Poate că ar fi ”(s)căzut” și mai mult în joc, știut fiind că această echipă, una de sorginte latină, este și una de moral… Cert este că am avut două bune oportunități de care n-am știut să profităm. Parafrazând, aș spune că ”Dumnezeu îți dă ocazii de gol, însă nu-ți bagă și mingea-n poartă!”.

Diferența s-a făcut, practic, aici. Franța a înscris un gol controversat, însăși presa din Hexagon subliniind că Giroud l-a lovit în brațul drept pe Tătărușanu înainte de a trimite mingea în poartă. România a marcat și ea cu destul de mult noroc, dintr-un penalty transformat de Stancu, penalty dictat după faultul catalogat drept ”idiot”, pe site-ul ”L’Equipe”, al lui Evra asupra lui Stanciu. Așadar, 1-1, pentru ca pe final de meci, în acea perioadă despre care se spune că e și ea una extrem de importantă, una dintre cele în care se poate decide învingătoarea, a venit acea execuție senzațională a lui Payet. Un gol de autor, neanunțat de nimic (ocazie de gol nu poate să fie numită). Un gol venit într-un moment al jocului (min. 89) în care ai noștri jucători se gândeau, probabil, că au scos un egal prețios…

Firește că după un asemenea meci te întrebi dacă să te întristezi că n-ai obținut măcar un egal sau să te bucuri că n-ai pierdut la scor așa cum sunau previziunile multora? Este o întrebare ciudată în condițiile în care toată lumea știe că unicul scop în fotbal este să dai cu un gol mai mult decât adversarul. Ceea ce nu s-a întâmplat naționalei noastre de fotbal, vineri seara. Și e cu atât mai regretabil cu cât am avut acele două mari ocazii de a înscrie. Ocazii pe care le-am putea regreta și mai mult în viitorul apropiat fiindcă meciul cu Elveția și mai ales cel cu Albania se anunță a fi mult mai dificile decât acela cu Franța. Fiindcă în ele România va avea un cu totul alt statut. Nu va mai porni învinsă dinainte, pe hârtie. Iar un eventual eșec al tricolorilor nu va mai fi trecut cu vederea atât de ușor precum s-a întâmplat la meciul cu Franța.

Comments are closed.