OPINIE / Sportul colorat, pe hârtie lucioasă. ALIN BUZĂRIN scrie despre revistele regionale de profil – un pariu al anului 2015

joi, 02 octombrie 2014

Ieri după prânz, când pe Facebook s-au dat primele semnale că a apărut numărul 29, pe octombrie, din IlfovSport, probabil că dintre cei care și-au riscat buricele degetelor cu un LIKE hotărât, mulți au avut curiozitatea de a intra pe acest site și pesemne că tot mulți sunt și aceia care vor cutreiera chioșcurile de presă pentru a cumpăra revista.

Discutăm despre un produs media de calitate, mai mult de atât, comitem împietatea de a ne referi la o tipăritură. Într-o lume în care până și consumatorii de presă care au trecut de 70 de ani au tendința de a se refugia pe net (în fond nu e mare lucru să deschizi un site, e mai ușor decît să te îmbraci și să mergi la chioșc!) editarea unei publicație aievea, cu pagini de hîrtie, cu titluri și cu poze, e un act cu totul temerar.

Ce e de fapt o revistă lunară de sport? E un obiect velin, colorat, care are o grămadă de chestii de citit și care-ți poate însoți cafeaua de dimineață vreme de mai multe zile la rând. E un portal viu de informație valabil mult mai mult timp decât un cotidian, fie el și tipărit (din păcate, în peisaj a rămas doar Gazeta Sporturilor).

De pe un site de sport, care de cele mai multe ori funcționează doar ca un flux informativ și folosește preponderent informații luate din conferințe de presă sau din emisiuni TV, nu afli decît ce-a zis cutare personaj la prânz și apoi ce i-a replicat altcineva mai spre seară.

Revista lunară propune cu totul altceva. Povești, interviuri, amintiri. Subiecte de reporteri speciali, cum sunt ele denumite în ședințele de sumar ale redacțiilor.

Dar probabil că un fel de Români Sport, adică un lunar despre întregul sport românesc, nu doar despre cel dintr-o anumită zonă, n-ar mai avea același impact local. Ar trata mai ales subiecte de vârf. Ar vorbi despre echipele de club cu cei mai muți suporteri, despre personajele cele mai mediatizate, despre campionii cei mai vizibili.

Publicația regională tocmai asta face. Își taie propria felie din marele tort numit sportul românesc și o savurează moleculă cu moleculă. Așa poate cititorul afla despre trecutul echipei Danubiana, care a devenit Astra și joacă acum cu Salzburg în Europa League, așa se pot vedea cei din Balotești sau Ștefănești în poze color într-o presă care altminteri n-ar avea niciodată timp de ei.

De încurajat în oricare regiune a țării (la Târgu Mureș apare ceva asemănător, iar în curând va apărea și la Craiova) demersul e cu atât mai folositor în Ilfov. Spre deosebire de alte regiuni ale țării unde există o presă locală menită să se ocupe de sportul de acolo până la nivelul cel mai de jos, Ilfovul nu are așa ceva. Are însă acest produs care a intrat în al treilea an de când cutreieră coclaurile, le netezește și le tipărește pentru a vi le aduce în față.

Și probabil că plecând de la acest exemplu, în 2015 harta României se va colora cu tot mai multe locuri unde oamenii vor citi despre sport în alt regim decât cel al știrii de flux informativ sau al discursului de la televizor.

Comments are closed.