Chiar dacă este cald de se topeşte mercurul în termometre, Federaţia Română de Handbal a-nceput pregătirile pentru dans, muzică şi confetii, având în vedere că opt loturi naţionale vor lupta, în această vară, pentru câştigarea de medalii. A tocmit, deja, lăutarii, spre necazul gimnastului Marian Drăgulescu, pe care Conu Alecu îl pune la punct, pentru că a vociferat la premierile dublate la handbal, dar nu și la gimnastică.
Pe lângă Conu Alecu se gudură și Constantin Căliman, fostul președinte al CSM-ului din București, prieten la cataramă cu Conu Alecu, și care spune că cel puțin la Mondialele Universitare ne putem bate chiar la medalia de aur. Vom fi mândri de o astfel de performanță, mai ales că în grupa fetelor dăm piept cu naționale de top, vezi India și Japonia, iar la masculin ne vom bate vitejește cu selecționata lui Raj Kapoor, India, și care o mai fi pe-acolo. Mai mult, noi avem și tradiție la aceste Universitare, am câștigat ultimul titlu mondial la fete chiar recent, acum 14 ani, iar la masculin nici nu mai vorbesc, suntem abonați la medalii – aur în 1987, argint în 1990!! Are de ce să fie invidios Marian Drăgulescu, în al cărui palmares găsim doar trei medalii la olimpiadă (un argint și două de bronz), 10 medalii la mondiale (opt de aur și două de argint) și doar 16 medalii la europene ( nouă de aur, cinci de argint și două de bronz)!
O felicit pe Patricia Vizitiu care a declarat, în contradictoriu cu optimismul îngrămădit al lui Sorin Toacsen, că nu vrea să plece din România cu medalia la gât, iar de-acolo să se întoarcă cu mâinile goale – Pati vine din alt film, ea știe ce înseamnă jocul din teren.
Dar nu știam de ce s-a băgat în seamă și acest Căliman, de la Federația Sportului Școlar și Universitar, dar mi-am adus aminte că în galantarul Federației Române de Handbal s-au scos la vânzare două ciolane grase, iar omul vrea și el unul. La Alegerile din iunie, Consiliul de Administrație al FRHandbal trebuie completat cu un post de vicepreședinte și cu unul de membru, fotolii vacante, prin demisiile Narcisei Lecușanu și a lui Alin Cârligeanu.
Pentru postul de vicepreședinte am aflat că s-au mai înscris fosta mare handbalistă Steluța Luca, fostul președinte al clubului HCM Baia Mare, Liviu Bala, fostul președinte al CSM București, Constantin Căliman, cât și unul din cei mai buni handbaliști români din toate timpurile, Ștefan Birtalan.
Nici nu mai încape îndoială, cel mai potrivit pentru acest post este Birtalan, din cel puțin două motive: Ștefan Birtalan a fost întotdeauna direct, a spus lucrurilor pe nume, a arătat greșelile, dar nu ca pe o critică, ci în intenția de a se repara problema. Birtalan este și un bun analist, și un om corect, despre care nimeni nu are ce să spună. Un alt motiv ar fi cel al performanțelor obținute – Birtalan are trei medalii olimpice, două de bronz și una de argint, dar este și dublu campion mondial, rezultate cu care puțini handbaliști se pot lăuda.
Cât despre Bala și Căliman, aceștia sunt prieteni cu Conu Alecu, l-au sprijinit și la alegeri și nu cred că dacă ar intra în echipa de conducere vor avea vreun cuvânt de spus în fața boss-ului. Cât despre performanțe, nici să nu mai pomenim, atât Bala, cât și Căliman sunt departe de Birtalan. Mai rămâne Steluța Luca, o sportiva multiplă campioană națională, câștigătoare a Cupei României, a Supercupei României, a Cupei Cupelor și a Trofeului Campionilor EHF, medaliată cu aur, la Mondialul de tineret, și cu argint, la Mondialul de senioare.
Poate că aș fi militat pentru Steluța Luca, o persoană mai tânără, mai ancorată în realitate, dar nu pot s-o fac, pentru că Steluța nu a fost vocală niciodată, nu și-a susținut punctul de vedere in nicio ocazie, a fost mai moale, mai pacifistă, iar în Consiliul de Administrație o vor mânca șacalii.
Rămâne singur pe listă Ștefan Birtalan, omul care este realizat din toate punctele de vedere, care are o familie frumoasă, iar de fiecare dată când vorbește despre handbal, o face cu pasiune, cu interes, cu competență, având fraze inteligibile, din care ai tot mereu de învățat. Birtalan poate da soluții, la orice problemă, iar oamenii din handbal, care votează acum, au ocazia să-și mai spele din greșeala de la alegerile din 2014, și să voteze cu mintea, nu cu impunerea de acum doi ani. Am văzut, atunci, zeci de oameni comandați ca la teatru de păpuși – li s-a dat o listă, după care au fost obligați să voteze. Acum, aceeași oameni regretă gestul făcut, fiind nemulțumiți de actuala Administrație. Eu merg pe mâna lui Bibi Birtalan, voi?


