Un an de la decimarea lotului de gimnastică de la Izvorani, curgeți lacrimi!!

lun, 19 decembrie 2016

Cu câteva zile în urmă, s-a împlinit un an de când lotul național de gimnastică de la Izvorani a fost decimat, în totalitate!, nu știm data exactă, pentru că pe 9 decembrie s-a făcut anunțul pe gură, de către federali, iar oficial, adică prin decizie scrisă, s-a făcut pe 16 decembrie, 2015, în urma unei ședințe de Birou Federal – adică cei trei care conduc Federația de Gimnastica, Stoica, Apolzan și Grigoraș, au demonstrat puteri supranaturale, premoniții gen Baba Vanga sau Mama Omida, știind cu o săptămână înainte că lotul de la Izvorani va fi exterminat. Sigur, poate sunt cuvinte dure, dar asta este realitatea, în grupul actual de gimnaste, aflat la Deva și coordonat, de data aceasta, de Nicolae Forminte, nu se mai regăsește nicio gimnastă din vechea gardă, nici măcar Cătălina Ponor și Larisa Iordache, care sunt…, unde?

Au fost trei ani, ianuarie 2013 – decembrie 2015, în care statul a luat bani de la contribuabili și i-a dat sportului, mai ales gimnasticii, în speranța că vor apărea noi campioane care să facă performanțe de nivel mondial – dar nu s-a mai făcut nicio brânză, dar banii s-au cheltuit cu vârf și îndesat. În cazul unor astfel de eșecuri, când echipele ratează obiectiv, după obiectiv, antrenorul este dat afară și înlocuit cu un altul – la gimnastică s-a petrecut tocmai invers, adică s-a desființat un lot de 20 de sportive, ca să rămână Bellu, Bitang, Popa, Coroiu, Sandu., adică exact antrenorii care au îngropat cu bună știință gimnastica românească, ba i-au mai pus și cruce, și încă una mare de tot, ca aceea de pe Caraiman, prin necalificarea echipei feminine la Jocurile Olimpice de la Rio, din 2016!

O adevărată tragedie, dacă stau bine și mă gândesc, pentru că visurile a peste 20 de milioane de români, iubitori de sport și învățați cu medalii și cu note maxime, pornite de la Nadia Comîneci, au fost spulberate. S-au spus multe despre aceste eșecuri, s-a arătat în stânga și în dreapta, dar pentru cei care au trăit în preajma acestui lot năpăstuit răspunsurile sunt clare:

1. Orgoliul rănit al cuplului Bellu și Bitang, după ratarea alegerilor de la COSR, și excesul de mândrie, au făcut ca cei doi să se joace cu acest lot, dându-și demisia de câte două ori pe an și revenind la Izvorani, doar la rugămințile celor din Federația de Gimnastică sau Minister. Nu știm exact dacă au renunțat și la remunerație, tot de-atâtea ori, dacă cineva le-a făcut socoteala la câte zile, mai bine zis ore, s-au opintit la lot. Culmea este faptul că Octavian Bellu și Mariana Bitang au renunțat de trei-patru ori la lotul național, care urma să reprezinte România în competiții internaționale, dar nu au plecat niciodată din alt program, finanțat de Petrom, cu 2,5 milioane de euro, care viza descoperirea de noi talente, acestea urmând să populeze mai multe centre de gimnastică din țară. Nu știm care a fost eficiența cheltuirii și acestor bani, nu a anunțat nimeni nimic, nici câte mii sau zeci de mii de euro i-au revenit cplului B+B (Bell, Bitang), că doar nu s-or fi sacrificat de dragul sportului, nici câte gimnaste au fost aduse în acele centre specializate

2. Și tot de Bellu și Bitang se leagă și cea de-a doua cauză a înmormântării gimnasticii noastre – cei doi au avut grijă ca la lot să rămână antrenori cu o pregătire tehnică îndoielnică, lipsiți aproape total și de tactică, și de psihologie, și de bun simț și dragoste pentru copii – au fost oameni cu frustrări majore acasă și în viața cotidiană, frustrări de care se făceau vinovate doar micuțele gimnaste. Toți tehnicienii care au fost la Izvorani le erau vasalii lui Bellu și Bitang – nu aveau voie să cârtească, nu aveau voie să schimbe ceva în program, iar cine încerca să scoată capul și să gândească cu proprii neuroni, erau băgați la cutie sau eliminați, iar asta nu de ieri, de azi… N-am crezut că voi spune asta niciodată, dar Octavian Bellu și Mariana Bitang au făcut, în cariera lor, doar o goană teribilă după aur, precum Harpagon al lui Moliere, fără să le pese de cadavrele pe care le-au lăsat în urmă
harpagon
Gimnastica a mai avut un președinte dictator, pe Nicolae Vieru, Dumnezeu să-l ierte, în mandatul căruia gimnastica românească a cunoscut cea mai neagră perioadă în ceea ce privește imaginea. Printre “realizările” epocii Vieru se numără și falsificarea datelor de naștere ale gimnastelor din România, pentru a le permite să concureze în competiții de seniori. De nimic nu e străin nici Adrian Stoica, fost secretar general, care-i ciugulea din palmă lui Vieru, când acesta era șef. De la Vieru a-nvățat Stoica să fie dictator, să nu țină cont de sportive, de fragilitatea și inocența lor, de reclamațiile părinți, să nu facă contracte cu copiii, să încalce regulamentele după bunul placă, să nu-i pese nici de banii statului, și să-i cheltuie fără folos. Tot Stoica le-a permis lui bellu și Bitang să se joace cu lotul de la Izvorani.

Și dacă tot am spus că Bellu și Bitang stau la baza tuturor relelor din gimnastica românească, iată ce scria presa vremii, despre scandalurile în care au fost implicați acești antrenori de firmă, care s-au cuplat de cum au ajuns amândoi la lot – pe cei doi i-a unit și dragostea, dar și dorința de înavuțire, amândoi făcând o cursă dură după bani, lăsând în urmă multe victime.

”În 2003, scandalul s-a intetit dupa ce Alexandra Marinescu, Sabina Cojocar si Simona Aminar au declarat ca antrenorii lotului national, Bellu și Bitang, solicita 30 la suta din cistigurile obtinute de sportive la concursuri. Cojocar a exemplificat cu episodul de dupa Jocurile Bunavointei din 2001, cind a fost nevoita sa cotizeze cu 4.000 de dolari la antrenori.
Alexandra Marinescu a invocat faptul ca, din cauza lipsei de interes a antrenorilor, față de sănătatea ei, s-a ales cu afecțiuni grave la coloana vertebrala. Ea a adaugat ca antrenorii ii vamuiau cistigurile. In fata instantei, Belu a recunoscut ca a primit 3.000 de euro, dar a sustinut ca procentul e aleator”
Anul 2004.
”După Olimpiada de la Atena, din 2004, antrenorii Octavian Bellu şi Mariana Bitang au fost dati in judecata de către gimnasta Oana Petrovschi, pentru tratamente inumane si degradante, sportiva sustinand ca au fortat-o sa se antreneze, desi suferea de afectiuni grave. Mai mult, ea a afirmat ca antrenorii obsnuiau sa primeasca o cota-parte din premiile castigate la competitii de gimnaste, iar Belu a recunoscut ca a primit de la Petrovschi 3.000 de euro, pe care i-a inapoiat in timpul procesului. Afirmatiile sale au facut obiectul unui dosar penal la Parchet, dar impotriva lui nu a fost inceputa urmarirea penala pentru fapte de coruptie. Oana Petrovschi: Nu sunt suparata pe fostii mei antrenori, dar nici nu voi da mana niciodata cu ei pentru cat am suferit si cat voi mai suferi si pentru cat am de tras din punctul de vedere al sanatatii”.

Trebuie să spunem că procesul s-a oprit, la un moment dat, pentru că unul din sponsori, ARDAF, o societate de asigurare din Cluj, a despăgubit-o pe Oana cu o sumă de 100.000 de dolari, așa se spune.
După apariția cărții Mariei Olaru, Prețul Aurului, gimnastica românească s-a divizat – au fost fete care i-au luat apărarea cuplului Bellu/Bitang, dar au fost și gimnaste care au confirmat că tot ce a scris Maria, a fost adevărat:

Ecaterina Szabo
”Știu culoarea «adidasului» lui Bela (n.r. – Karoly). Mai luam câte un «adidas» în fund! Am scrisorile Nadiei Hațegan, în care îmi descria bătăile doamnei Bitang. De ce nu vorbesc? Fiindcă le este frică! Nadia Hațegan spune că nici acum nu are putere să ia reacție”.

Oana Petrovshi
”Eu am spus ce am avut de spus, adevărul, și am ajuns oaia neagră a gimnasticii. L-am dat în judecată pe domnul Bellu, pentru rele tratamente. Când am intrat eu la lot eram 20 de gimnaste, doar câteva au ajuns. Dacă vorbesc, li se va spune că sunt gimnaste de duzină. Am fost abuzată fizic”.

Alexandra Marinescu
”Maria nu are de ce să spună minciuni. Nu este cazul. Nu este nebună și sigur ce a scris a văzut, a simțit. Mi s-a întâmplat și mie. Am fost protagonista unei bătăi, nu de către Bitang și Bellu, ci de către o altă antrenoare, căreia nu vreau să-i spun numele”.

Sunt zile de sărbătoare, zile în care creștinii așteaptă cu nerăbdare Nașterea lui Iisus. Sunt zile în care oamenii încearcă să aibă o masă îmbelșugată, să fie alături de întreaga familie și să se bucure. Din păcate, în gimnastica românească sunt familii care plâng și acum, pentru că copilele lor au suferit traume fizice și psihice, greu de recuperat, de pe urma celor trei ani petrecuți la Izvorani. Acum știm că Adela Popa, Ioan Coroiu sau Lucian Sandu au învățat doar să bată și să le umilească pe gimnaste, dar nu să și antreneze, de la soții Bellu și Bitang.

Tuturor fetelor care au fost în acel lot le e dor de gimnastică, dar nicidecum de Popa, Coroiu, Sandu, Bellu sau Bitang. S-a dus un an, de la decimarea lotului de la Izvorani, și nici până azi Bellu și Bitang nu și-au recunoscut vina, pentru faptul că gimnastele noastre n-au ajuns la Rio – și ce frumos se vorbea în presă despre Daniela Andrei, Mădălina Blendea, Diana Bulimar, Anda Butuc, Andreea Iridon, Laura Jurca, Andreea Muntean, Ioana Nicoară, Ana Maria Ocolișan, Andra Stoica, Asiana Peng, Paula Tudorache sau Ștefania Stănilă. Toate aveau un CV în spate, aproape toate puteau să lucreze la patru aparate, toate aveau speranțe și licăriri de preamărire în ochi, dar… Acest lot a fost decimat, pentru că așa au vrut Bellu și Bitang, nici nu mai încape îndoială.

În materialul viitor, vă voi pune la dispoziție noi declarații a două mămici, o scurtă convorbire cu o fostă gimnastă, dar și un fel de șaradă, dar nu în versuri, pe care un antrenor care a fost acolo, la Izvorani, mi-a servit-o, invitându-mă să extrag, dacă știu, câteva adevăruri. După care vom aștepta Crăciunul, să ne împăcăm cu cei pe care îi vom supăra!

Sărbătorile vin, sărbătorile vin…

Comments are closed.