Mă întreabă un prieten din handbalul nostru de ce nu mai scriu despre acest sport, că subiecte sunt multe și merită tratate cu toată atenția. Și s-a referit mai întâi, firește, la arbitraj, unul extrem de scandalos, în care fluierașii stabilesc ierarhiile, în funcție de tema primită și de interesele păpușarului-șef. I-am spus amicului că sunt dezgustat, ca sunt câțiva care știu că după apropiatele alegeri nu vor mai ocupa un scaun în board-ul federal, și încearcă să-și umple desaga cât se poate de mult, încălcând regulamentele cu bună știință. Mai mult, în această primă parte a campionatelor, fie de seniori, fie de juniori, au fost greșeli de arbitraj în fiecare etapă, mari cât roata carului, care au influențat rezultatele, dar care n-au fost sancționate după gravitatea urmărilor.

În atare situație, eu m-am săturat să mă lupt cu morile de vânt – ei sunt la putere și fac ce vor, nu-i va pedepsi nimeni, poate doar electoratul, la apropiata Adunare de Alegeri. Mi-aș dori să se întâmple așa, însă cei care vor să vină în fotoliu trebuie să aibă și un pic de îndrăzneală să vorbească în public, să iasă și să spună care sunt punctele forte ale programului lor, să-și prezinte noua echipă, dar nu se întâmplă nimic, încă! Poate în altă lună sau în alt an, poate chiar într-o altă lume, cine știe!

A fost meciul dintre HC Zală și SCM Rm Vâlcea, unul în care cuplul Iliescu/Manea s-a făcut de tot râsul, prin multe decizii anapoda, pe tot parcursul desfășurării partidei. Finalul a fost apoteotic – ambele bănci erau în picioare, ca și oamenii din staff-ul tehnic, creând o stare de presiune, nesancționată de observatorul partidei, care nu știa ce atribuții are. Mai mult, după ce arbitrii l-au eliminat din sală pe șeful de la Vâlcea, Verigeanu, în a doua repriză omul a stat bine mersi în sală.

Ultima fază a creat și cele mai multe discuții – Liscevic a fost faultată dur de două ori, iar autoarea faultului al doilea, Sabrina Lazea, a primit doar două minute, în loc să fie descalificată. Vâlcea a primit lovitură de penalitate, în minutul 29,59. Arbitrul Iliescu a fluierat reluarea jocului, Glibko a aruncat și a marcat, dar între timp a sunat si sirena de final de meci, până ca mingea să intre în poarta Paulei Vișan. Arbitrul a fluierat din nou, spunându-i lui Glibko să repete aruncarea – dacă ar fi fost atenți, ambii arbitri, ar fi trebuit să vadă că mai este doar o secundă de joc, iar ca să execuți o lovitură de penalitate îți trebuie, oficial, cam 3 secunde. Ei ar fi trebuit să-i spună lui Glibko să aștepte sunetul de final de meci, după care să-i permită aruncarea. Așa, au mai creat un subiect de scandal, pentru că Glibko a înscris prima oară, dar la repetare a ratat.

Și așa s-a mai încheiat un meci cu scandal, creat de doi arbitri, Iliescu/Manea, considerați cu experiență, ocrotiți de un observator, Horațiu Belu, și el cu o prestație pe lângă regulamentele în vigoare. Am scris despre acest circ, pentru că, în opinia mea, nu cred că Gheorghe Tadici și-a dorit să câștige meciul cu ajutorul arbitrilor – are o echipă destul de valoroasă, care muncește enorm, în ambele faze, și poate învinge orice adversar, dacă prind o zi bună. Sau, poate că palinca de Zalău… cine știe!