În aceste zile, tehnicianul Florentin Pera și-a prelungit contractul cu SCM Rm Vâlcea pentru încă doi ani – o veste excelentă, care poate să contribuie decisiv la obținerea de noi și noi succese. Pera a venit la Vâlcea în urmă cu un an și doar în câteva zile de la instalare, mai precis pe 25 august, 2018, a și dat lovitura, obținând primul trofeu intern, Supercupa României, învingând puternica grupare CSM București (scor 33-31)! A fost un șoc, dacă vreți, pentru că nimeni nu se aștepta ca medaliata cu bronz a Ligii Campionilor, vorbim de echipa bucureșteană, să ia bătaie de la SCM Rm Vâlcea, mai ales că Zăvoiul abia își adusese un tehnician nou, pe Florentin Pera, de câteva zile.

A fost, dacă vreți, un semnal de alarmă, tras de Pera, prin care a vrut să-și anunțe gândurile de preamărire, de destabilizare a ierarhiei, la nivel național. Punct ochit, punct lovit, pentru ca fetele lui Pera au ajuns la borna 16, fără să fi pierdut vreun meci. Ba mai mult, ca să arate că victoria din Supercupa României n-a fost întâmplătoare, Vâlcea a mai bătut o dată CSM București, scor 22-19, partida contând pentru etapa a 5-a, a Ligii Naționale feminine.

Așadar, putem considera că Pera și armata sa au atacat la baionetă Capitala, având, până acum, câștig de cauză. Spunem până acum, pentru că urmează marea revanșă, meciul care decide soarta campionatului, urmează 60 de minute care pot consfinți dominația vâlceană, sau pot destrăma această supremație – miercuri, 13 martie (ce zi!), la Vâlcea, CSM București vine în Zăvoi, să-și ia revanșa și să-și antameze un nou titlu național. Sigur că sunt emoții, dar avantajul este de partea lui Pera, căruia oficialii echipei au avut grijă să-i pună un nou contract în față, ca să asigure liniște și stabilitate în familia vâlceană. De partea cealaltă, la CSM este rumoare în toată regula – chiar dacă și-a asigura calificarea în sferturile Champions League, echipa și-a mai încasat o bătaie de la Gyor, de data aceasta pe teren propriu. În plus, vestiarul este unul divizat – Cristina Neagu se mai gândește dacă mai rămâne în Capitală; Mehmedovic, Radicevic și Kurtovic sunt ca și plecate; chiar și antrenorul Djukic este pe făraș, el urmând să fie înlocuit cu suedezul Tomas Ryde.

Prin urmare, stabilitatea și liniștea de la Vâlcea pot fi decisive, în obținerea unui rezultat favorabil, care să mențină echipa pe primul loc. Și cred că antrenorul Pera va face tot ce-i stă în putință să reușească, este o mare oportunitate pentru el și echipa sa să câștige campionatul, și nu poate rata ocazia. De altfel, tehnicianul merită din plin un astfel de succes, a făcut destule sacrificii pentru această meserie – este a 10-a echipă pe care o antrenează și dac-ar fi să povestim câte ceva, în acest sens, ar trebui să începem cu HCM Roman, unde a stabilit o premieră, prin participarea în cupele europene, doi ani la rând. Și ne oprim mai mult la HCM Roman, pentru că Pera a primit și ”răsplata” pentru munca sa, fiind dat afară de către patronul echipei, Micu, ca semn al recunoștinței, chiar în zilele când soția îi născuse primul copil! Omul a depășit momentul, ba chiar a și câștigat un proces cu echipa romașcană, iar dacă mai adăugăm că HCM Roman s-a și desființat, putem spune că plecarea lui Pera de la Roman a fost ca un blestem căzut pe capul grupării moldovene… După ce a trecut pe la Cluj și Brăila, câte un sezon, Pera și-a găsit, în sfârșit, locul în Zăvoi, unul răcoros și liniștit, condus de oameni cu pricepere în ale handbalului. În plus, istoria acestui sport în Vâlcea spune că aici sunt și buni cunoscători ai fenomenului, fani care au înconjurat grupul de fete cu și mai mare dragoste, de când au fost câștigate bătăliile cu Bucureștiul, cu Baia Mare, cu Craiova și cu toate orașele României.

Sigur, Pera are și el neîmplinirile lui, pentru că nu același succes l-a avut cu echipa în Europa – a jucat turul doi în Cupa EHF, eliminând formația turcă Kastamonu Beledyesi, iar în Turul trei a fost nevoită să se recunoască învinsă, în dublă manșă, de către gruparea daneză Herning Ikast (care dispută una din semifinalele competiției). Să-i acordăm circumstanțe și să zicem că antrenorul însuși a avut emoții, sau poate că a-ntâlnit o grupare mult mai puternică decât cea din Zăvoi, nu știm exact, cert este faptul că doar performanțele internaționale certifică valoarea echipei cu adevărat, iar din acest punct de vedere, Zăvoiul mai are de demonstrat.

În declarația antrenorului de la noua înscăunare, Pera arată că este în căutarea succeselor fostului Oltchim, că încearcă reînodarea marilor victorii, de pe vremea lui Stanca, Luca, Lecușanu, Beșe sau Tolnai, ce vremuri! Da, tehnicianul poate să viseze și la așa ceva, pentru că are o echipă valoroasă – i-aș spune, totuși, antrenorului că le uită prea des pe banca de rezerve pe Maria Gavrilă, pe Andreea Pricopi și pe Alexandra Badea, trei dintre handbalistele cele mai nărăvașe din campionatul românesc, sportive care poartă un fel de stigmat al golului, pe brațul de aruncare, și care pot oricând destabiliza orice zid, orice apărare adversă. Și, atenție, în 2010, când Oltchimul juca finala Ligii Campionilor, echipa era alcătuită, în proporție de peste 90%, din romance!

Ionel Pană