Ionuț Lupescu vine foarte rar în România, dar tot în interesul UEFA, așa cum s-a întâmplat și la ultima sa vizită de la jumătatea lui aprilie, cu ocazia Turneului internaţional UEFA de dezvoltare pentru juniori sub 16 ani, unde au participat România, Serbia, Moldova și Slovacia.
Cu domiciliul la Snagov și reprezentând un sprijin real pentru localitățile din jurul Bucureștiului la nivel fotbalistic, Ionuț Lupescu ne-a vorbit despre imaginea lăsată de Ilfov după Campionatul European Under 19 din 2011, despre proiectul FC Ilfov dar și despre numărul record de echipe ale județului din cele trei eșaloane.
Susținător al ideii de FC Ilfov
“Kaiserul” consideră că ideea proiectului FC Ilfov ar fi una excelentă, mai ales că până în prezent, Otopeni și Brănești au da greș, iar Concordia Chiajna luptă pentru evitarea retrogradării. “Sunt unul dintre susținătorii unei singure echipe din Ilfov, pentru că acest județ poate mai mult decât a făcut până în prezent. Ar fi bine să existe o echipă în Liga I, una în Liga a II-a, care poate crește jucători pentru gruparea din primul eșalon, iar la Liga a III-a pot rămâne câte echipe vor. Fotbalul românesc ar avea de câștigat prin apariția proiectului FC Ilfov, e adevărat că la început nu ar exista identitate, însă la acest aspect se poate lucra în timp”, a declarat Ionuț Lupescu.
Printre susținătorii proiectului FC Ilfov și unul dintre oamenii care încearcă de ceva vreme să strângă toate primăriile în acest sens se numără edilul din Chiajna, Mircea Minea, care propune ca partidele de pe teren propriu să se desfășoare pe Național Arena.
13, număr cu noroc pentru România
Fostul mijlocaș al “Generației de Aur” a amintit că la nivel național, nu există un județ în România care să poată rivaliza la fotbal cu Ilfovul, din punct de vedere al bazelor de pregătire, al terenurilor și al numărului mare de echipe: “Știu că există o grupare la Liga I, Chiajna, două în Divizia B, Otopeni și Buftea, și 10 echipe într-o singură serie din eșalonul al treilea. Asta înseamnă că oamenii din administrația locală sunt mai mult decât pasionați de fenomen, că AJF-ul e foarte bine organizat. Dar eu cred că Ilfovul poate mai mult, așa cum vă aminteam mai devreme, prin apariția unei echipe care să reprezinte tot acest județ din jurul Bucureștiului”.
Moștenire pentru Ilfov
Concordia Chiajna este cel mai lăudat proiect din Ilfov de către Ionuț Lupescu, pentru că peste 300 de copii fac mișcare și sunt educați prin sport: “Uitați-vă la Chiajna, se pune baza pe dezvoltare acolo, la nivel de copii și juniori au grupe, terenuri bune unde să joace și reprezintă un exemplu de motivație și pentru celelalte orașe sau comune din Ilfov. Sportul este sănătate pentru fiecare copil. Am fost de curând în Norvegia la UEFA Grassroots, iar copiii de acolo practicau 3 sporturi, două de iarnă şi fotbalul. Asta înseamnă că se investeşte în infrastructură. Şi dacă tot vorbim de infrastructură, UEFA a venit cu reacţii foarte bune după organizarea Campionatului European de Fotbal Under 19, de la Mogoşoaia, Buftea, Chiajna şi Berceni. Am gândit foarte bine atunci, că dacă puneam meciurile pe stadioanele mari din Bucureşti nua r fi venit lumea. Aşa, am ales Ilfovul, pentru că UEFA lasă de fiecare dată ceva în urmă pe unde trece, iar stadionul de la Berceni este o bijuterie şi echipa văd că trage să promoveze în Liga a II-a. Asta înseamnă dezvoltare şi sper ca UEFA să mai vină cu proiecte şi în Ilfov”.
“Sunt unul dintre susținătorii unei singure echipe din Ilfov, pentru că acest județ poate mai mult decât a făcut până în prezent”
Ionuţ Lupescu, preşedinte Comisia Tehnică UEFA“Faptul că Ilfovul are 13 echipe la nivelul LPF şi FRF înseamnă că oamenii din administrația locală sunt mai mult decât pasionați de fenome”
Ionuţ Lupescu, preşedinte Comisia Tehnică UEFA
Șeful Comisiei Tehnice UEFA a povestit pentru IlfovSport cum decurge o zi la UEFA, dar și care este motivul pentru care nu se mai gândește la revenirea pe banca tehnică, deși este singurul român cu licență PRO obținută în Germania, la Koln.
Cum arată o zi de muncă din viața lui Ionuț Lupescu la UEFA?
În primul rând, e o muncă foarte intensă, adică nu prea am timp să respir. Departamentul din care fac parte (n.r. – este șeful Comisiei Tehnice a UEFA) se ocupă de convenția antrenorilor la nivel european, programe de exchange la nivel educațional, fotbalul amator, celebrele proiecte Grassroots, fotbalul feminin și cel de juniori. De asemenea, coordonez rapoartele tehnice de la UEFA Champions League. Nu am timp să mă plictisesc (n.r. – râde), e o activitate foarte activă și plăcută.
Vă așteptați să ajungeți în conducerea forului european fotbalistic?
Propunerea am primit-o mai demult, însă am refuzat prima dată. Era și situația cu Mircea Sandu, care era bolnav, și trebuia să se opereze, așa că am rămas în stand-by. În 2011 m-au chemat și de această dată am hotărât să mă mut cu totul în Elveția. Știți cum e, prima dată refuzi Barcelona și Real Madrid, dar a doua oară e aproape imposibil când vine oferta.
Să înțelegem că nu vă mai întoarceți pe bancă?
Când am venit ca antrenor în 2003 mi-am dat seama la scurt timp că nu făceam față rigorilor românești. După 5 ani și jumătate în conducerea Federației Române de Fotbal și acum poziția de la UEFA mi-am dat seama că mă simt mai bine în administrația fotbalului. În plus, sunt foarte mulți antrenori și prea puține echipe în România. Deci, locul meu nu mai este în antrenorat. Chiar nu înțeleg de ce majoritatea fotbaliștilor care se lasă merg spre antrenorat, sunt locuri și în administrația sportului rege.
Cum se vede fotbalul românesc de la UEFA?
Cu bune și cu rele, dar să nu credeți că mai rău decât în alte țări. Noi avem o părere foarte proastă despre noi, dar la nivel european, România a făcut progrese mari.
Ați făcut parte din cea mai bună generație pe care a avut-o fotbalul românesc, la nivel de echipă națională. Mai vedem o generație de aur a României?
Nu se știe niciodată. Noi am avut norocul să creștem într-un mediu foarte sănătos, erau alte vremuri. La momentul actual nu se pune problema unei echipe naționale de genul generației de aur, dar dacă se va pune baza din nou pe dezvoltarea fotbalului, cu siguranță vom auzi despre o generație puternică a României.
La meciurile din Liga I vă mai uitați?
Văd destul de rar câte un meci din fotbalul nostru, cele mai multe partide sunt cele pe care le joacă Dinamo, e și normal. Cred că e nevoie de investiții, de antrenori bine plătiți la copii și juniori dacă vrem un campionat puternic. S-a greșit și cu aducerea masivă a fotbaliștilor străini, aici vă dau și un exemplu: în 2007, când România intrase în Uniunea Europeană, 40% dintre fotbaliștii din prima ligă erau străini, iar de atunci nu se văd mari schimbări. Prea puțini tineri primesc șanse, iar nivelul competiției e destul de scăzut.
Ce nu se știe despre Ionuț Lupescu?
LA UN PAS SĂ AJUNGĂ LA RAPID. „La un moment dat, când eram prin clasa a doua, locuiam pe Calea Griviței și m-am dus la un trial al giuleștenilor. M-au respins la selecție. Pașii m-au dus apoi spre Mecanică Fină, fiindcă m-am mutat apoi în Pantelimon. Era aproape de casă”, își amintește Ionuț.
COPIL DE MINGI LA DINAMO-INTER 3-2. „Eram la pitici şi am jucat în deschidere la acel Dinamo-Inter din 1981. După meciul nostru, rămâneam copii de mingi, eu stăteam în spatele porţii lui Ţeţe Moraru, aveam un deal cu el, cînd să-i dau mingea repede și când să întârzii”, râde Lupescu.
S-A OPUS ARBITRILOR STRĂINI. Azi e o modă să fie aduși cavaleri ai fluierului de afară. “M-am ocupat o perioadă de arbitraj şi nu aş fi acceptat niciodată arbitri străini. Au fost şi asupra mea presiuni, dar nu am cedat, mi-am impus punctul de vedere”
VECIN CU MICHAEL SCHUMACHER ÎN ELVEȚIA. A primit o locuință de serviciu în mirifica localitate Glad, aflată în apropierea Nyonului, unde UEFA își are sediul central. Acolo, Ionuț locuiește cu soția sa, Florentina (40 de ani), și se bucură de peisajul superb, de vecinătatea lacului Geneva, dar și de prezența unui monstru sacru al sportului mondial, pilotul de Formula 1 Michael Schumacher.
Articol ce a făcut parte din numărul 12 al Revistei IlfovSport. Reportaj realizat de Narcis Drejan, Cristian Manea și Daniel Nazare.