de Narcis Drejan Aprilie 1984…era ultimul sezon al lui Zoltan Crișan la Universitatea Craiova, dar primul meci la care mă ducea tata pe stadionul Central. Îmi spunea non-stop despre Lung, Negrilă, Tilihoi, Ştefănescu, Ungureanu, Ţicleanu, Donose, Balaci, Crişan, Cămătaru, Geolgău. Era ca o poezie. După 31 de ani de la acel moment, 11-le ăsta nu-mi iese niciodată din cap. E Citeste mai departe...
Despre fotbaliştii care nu mor niciodată
0 joi, 15 octombrie 2015, 12:56









