Și sunt atâtea erori, încât ratările de la Glasgow și Rio, în urma cărora n-am primit vizele de participare la Olimpiada braziliană, nici cu echipa feminină, dar nici cu cea masculină, sunt ca o consecință firească, a activității neprofesioniste a loturilor de la Izvorani. Mai mult, nici după Glasgow, și nici după turneul de recalificare de la Rio niciun oficial din Federația de Gimnastică n-a ieșit să dea socoteală iubitorilor de sport, să spună că a cheltuit în zadar banii contribuabililor, ai sponsorilor, ai Comitetului Olimpic și Sportiv Român (care sunt tot de la Bugetul de Stat). Mă gândesc că într-o zi, cine știe, sunt luate la control deconturi, liste, premieri, și alte forme de cheltuirea banului public, în ciclul olimpic 2013-2016, fără nicio eficiență. Ne-am ales doar cu un loc patru, cel al lui Drăgulescu, la sărituri, sportiv care a avut bronzul până în ultimul moment, dar chichițe de regulament l-au privat de marocanul nostru de o medalie, meritată, aș putea spune.
În discuția pe care am avut-o, la Federație, cu președintele Stoica, completat de secretarul general Apolzan și de antrenoarea federală Anca Grigoraș, șeful Federației chiar spunea, mai în glumă, mai în serios, că Drăgulescu ar fi luat sigur medalie, dacă el ar fi fost prezent la Olimpiadă. ”Dar nu mi-a ieșit viza”, comenta Stoica, lăsând să se înțeleagă că cineva nu l-a dorit în delegația olimpică. Dar aș putea să fac și eu o remarcă răutăcioasă – dacă tot avea el atâta influență prin Federația Internațională, având și o funcție oficială de reprezentare, de ce n-a făcut eforturi în timpul turneului de recalificare de la Rio, ca echipele noastre să ajungă acolo? Nu vreau un răspuns, n-ar ajuta la nimic…
Veniți mai des, pe la noi, știm să spălăm creiere!
Spuneam în primul episod al discuției mele, cu cei trei șefi din Federație, că am tras câteva concluzii uluitoare – după aproape două ore de încercări de a mă lumina cum stă treaba cu gimnastica, am aflat că vinovate, aproape în totalitate, sunt sportivele, care au făcut parte din cea mai slabă și fragilă generație de gimnaste, din istorie, și fizic, dar mai ales psihic! Căt despre relele tratamente, despre care se tot vorbește, federalii au încercat să mă convingă că sunt simple minciuni, nimic nu se confirmă, mai ales că la Federație nu s-a depus nicio reclamație. Prin urmare, nicio fată n-a fost pălmuită, umilită, izolată, înfometată.
Ba mai mult, chiar dacă nu veneau la Izvorani cu săptămânile, coordonatorii Bellu și Bitang știau ce se întâmplă în sală, urmărind pe Skype antrenamentele și progresele fetelor – nu știm dacă tot pe Skype dădea și indicații sau le arăta exact fetelor cum se face o mișcare sau alta… La un moment dat, în discuția cu cei trei, am zâmbit poate puțin ironic, dar președintele mi-a atras atenția, amenințând chiar că nu mai spune nimic. Am încercat să iau în serios tot ce spuneau acești oameni, dar creierul meu refuza, efectiv, să fie de acord cu aceste informații, semn că nici de spălat nu este bun!
Și-acum dovezile… Citiți și vă cutremurați!
Cazul I: ”Domnule, vă spun eu, toate fetele astea au fost slabe, când au dat de greu, că la lot trebuia să muncești, au dat bir cu fugiții, au motivat în fel și chip și și-au chemat părinții să le ia”, mi-a spus Stoica, despre Tudorache, Blendea, Iridon, Munteanu, Peng, Orzu, Stoica, Teodoru, Stănilă, Nicoară – așa să fie oare? Citiți confesiunea unei mame, care vorbește despre patimile trăite de propria-i copilă:
”Pâinea și cuțitul e la ei, asta e clar, dar în fața Lui Dumnezeu suntem egali și o să plătim fiecare, pentru relele făcute. Tot ce mai vreau acum este ca fata mea să uite de gimnastică, să se facă bine și să-și continue viața. Nu știm cu ce traume psihice va rămâne, da, nu vă mirați, pentru că în cei trei ani cât a stat la Izvorani, antrenorii și oficialii Federației au adus-o în pragul disperării, au umilit-o cât au putut de mult, au făcut-o să creadă că nu este bună de nimic, că toate medaliile cucerite sunt doar un rod al întâmplării.
Când a venit la Izvorani, în 2013, era o gimnastă de patru aparate! Avea trei medalii în palmares, toate cucerite la Campionatul European de junioare – bronz la echipe, argint la bârnă și din nou bronz la sol. În 2013 a câștigat Trofeul Lugano, Elveția, la individual compus. După un an de stat la Izvorani, fata mea n-a mai putut face patru aparate, a rămas doar cu bîrna și solul. Dar chiar și-așa, a strălucit la Europenele de la Sofia, în 2014, unde a luat aur cu echipa. În palmaresul ei s-au mai adunat și alte medalii, cucerite la Cupa Mondială de la Cottbus, la Trofeul City of Jesolo.
În 2015, din pricina umilințelor și a relelor tratamente, a fost pe punctul de a renunța, dar soților Moldovan li s-a făcut milă de ea și au convins-o să rămână să facă doar bârna. Copila mea s-a ridicat, în ciuda traumelor psihice suferite, reușind trei rezultate de excepție – medalie de aur, la bârnă, și una de argint, la sol, la Cupa Mondială de la Cottbus, asta cam prin martie, apoi, la nici o lună distanță, medalie de aur și campioană europeană la bârnă, la Campionatele Europene de la Montpellier. Pentru toate astea, Federația a mulțumit-o cum se cuvinea, adică nu i-a acordat indemnizație pentru nicuna din lunile anului 2015. Mai mult, am plătit și unele investigații medicale, chiar și tratamente medicale, – ei îmi cereau chitanțele, mințindu-mă că-mi decontează, dar nu știu cum se făcea, că dosarul se pierdea.
Ceva mai târziu am aflat că fata mea, ca și celelalte care au pățit la fel și care au fost forțate să se lase de gimnastică, au nimerit între intrigile adulților, între neînțelegerile antrenorilor. Ar fi trebuit ca cineva să-mi spună asta chiar de la început și-mi opream fata acasă, să se bucure de copilărie”…
”Era labilă psihic, domnule, tremura din toate încheieturile. Am dus-o și la Glasgow, la Mondiale, dar nu s-a putut lucra cu ea”, a fost diagnosticul pus de de Stoica. Acest federal, ca și Apolzan sau Grigoraș, nu s-au întrebat niciodată ce s-a întâmplat cu o gimnastă triplă medaliată la Campionatele Europene de junioare, în 2012, și tot triplă medaliată și la senioare, 2014 și 2015 – cum de s-a pierdut dintr-odată, cum de a devenit labilă psihic, cine a antrenat-o, cât de bine pregătiți erau tehnicienii Adela Popa, Ion Coroiu și Lucian Sandu? De ce nu i s-a dat indemnizația pe anul 2015?
Se mai uită băieții după mine?
Cazul II: ”Sunt zâmbitoare și optimistă, copilul meu a-nceput să meargă! O face greu și urât, aruncă picioarele cumva, dar merge! Facem recuperare cu ea din februarie, după ce am luat-o de la Izvorani într-o stare jalnică, abia se ținea pe picioare și avea dureri îngrozitoare. Au tras de ea, până fata n-a mai putut, a rămas cu un picior mai scurt!!! Când am ajuns la Federație, Stoica mi-a spus că am adus-o bolnavă, m-am abținut cu greu să nu se-ntâmple ceva acolo – ea a fost la concurs chiar și în septembrie, 2015, tocmai în Japonia, mai mult au spus că a avut aviz clinic din patru în patru luni, cum să vină bolnavă de-acasă? Au omorât-o antrenorii, care au tras de ea, care au făcut antrenamente grele și fără rost. Psihic stă bine, fata, pentru că îi suntem noi, familia, aproape, dar nu știu ce să-i răspund când mă-ntreabă dacă băieții se vor uita și la ea, cândva… Visuri de adolescentă”, este declarația unei alte mame, căreia dorim să-i păstrăm anonimatul. Probabil că președintele Federației, Adrian Stoica, știe despre cine este vorba, pentru că tot el mi-a spus că gimnasta avea o maladie unică, o necroză ce s-a dezvoltat foarte rapid.
Încheiem episodul doi aici, pentru că au fost prea multe emoții dintr-odată. În ultimul episod vom vorbi, așa cum v-am promis, despre Asiana Peng; despre moda jurnalurilor ținute de gimnaste, caiete udate cu lacrimi adevărate, în care poți citi ca într-un manual de tortură fizică și psihică; despre procesul în care este târâtă mama Asianei peng, pentru faptul că și-a dorit dreptate pentru fata ei. Vom încheia cu ceea ce a scris presa, înainte și după dezastrul necalificării gimnasticii românești la Olimpiadă, despre răspunsurile din presă ale președintelui Stoica, dar și despre războiul din el și fostul șef al Comitetului Olimpis și Sportiv Român – urmăriți-ne, nu ratați nici ultimul episod! (I.P.)
Acesta este link-ul care vă duce la primul episod al serialului nostru:
http://www.ilfovsport.ro/opinie-ionel-panafederatiei-de-gimnastica-ii-lipseste-puterea-de-a-si-recunoaste-greselile/


foarte urit din partea lor sa vorbeasca asa de niste copii fara copilarie ei nu gindesc ca stau pe scaune pe urma amaritelor care isi rup oasele muncind pentru asi inplini un vis rusine sa le fiie
datine detalii si despre celelalte sa stim motivu plecari .De munteanu .orzu penc stim dar de celelalte ca Blendea iridon tudorache stoica teodoru…vrem sa stim dece nu mai sint la lot