Recunoştinţa, floare rară, spune o vorbă veche din popor şi se aplică perfect la ceea ce s-a întâmplat la FC Voluntari. Adrian Iencsi a venit într-un moment critic la echipa de la marginea Bucureştiului, Voluntariul abia se salvase de la retrogradare printr-o manevră regulamentară. Aşa cum a făcut-o şi ca jucător, a luat-o de jos şi ca antrenor, cu CS Corbeanca şi Gloria Popeşti Leordeni, cu ultimii câştigând şi Cupa României, faza judeţeană.Nu întâmplător a fost votat la sfârşitul anului trecut antrenorul anului în Liga a III-a, titlu acordat de ILFOV SPORT la Gala pe care o organizăm an de an.

A ales Voluntariul pentru Gică Hagi, cel care l-a şi propus, iar sezonul 2013-2014 l-a dus cap coadă pe primul loc. În play-off n-a avut nicio emoţie, iar Voluntariul a promovat en-fanfare. Acesta a fost înlocuit, inexplicabil, de conducerea clubului. Din sursele IlfovSport, Dan Leasă şi Florin Verigeanu au avut ceva cu stilul lui Iencsi. Mai mulţi jucători au declarat pentru IlfovSport, sub protecţia anonimatului, că Iencsi este, ca  antrenor, preocupat pentru a face perfomanţă şi extrem de exigent, motiv pentru care nu permitea nimănui să intre în vestiar, indicaţiile la echipă le dădea doar el, fapt ce i-a deranjat pe cei doi conducători.

Am stat de vorbă cu Adi Iencsi, care a evitat scandalul declanşat prin demiterea sa, însă a vorbit de ceea ce a lăsat la Voluntari si ce ganduri are pentru viitor.

Adi, ai luat o echipă în derivă şi într-un an ai promovat-o lejer în Liga a II-a. Nu te doare că ai fost înlocuit?

Vă daţi seama că bine nu are cum să-mi fie. Eu, însă, sunt mulţumit de ceea ce am realizat la Voluntari. De când am început meseria de antrenor, am demonstrat, uşor-uşor, că se poate. Am pornit chiar de la Liga a IV-a, spre surprinderea multora, la Corbeanca , iar la Popeşti am câştigat Cupa României, faza judeţeană. Să nu mai vorbesc de Voluntari. S-au păstrat aproape toţi jucătorii care retrogradaseră sportiv, la care am adăugat o infuzie de fotbalişti foarte tineri de la Academia de Fotbal Gheorghe Hagi, unii dintre ei chiar au ajuns să joace în Liga I. Şi rezultatele s-au văzut, după un singur an am reuşit să promovez în Liga a II-a.

I-a lansat în fotbalul mare pe Florin Tănase şi Bogdan Ţîru

Despre cine este vorba?

Florin Tănase (foto în alb) şi Bogdan Ţîru. Doi jucători foarte tineri, care au crescut enorm la Voluntari, care nu jucaseră niciodată la nivel de seniori, iar acum impresionează în primul eşalon, la Viitorul, după jumătate de an petrecut în Liga a III-a. Aş vrea să se vadă lucrurile acestea. Şi mai sunt fotbalişti tineri despre care veţi mai auzi, pe care i-am promovat la Voluntari: Cosmin Achim, reţineţi acest nume, pentru că e un tânăr fundaş de mare viitor şi cu o maturitate în joc ieşită din comun, titular la naţionala României U19. Mai sunt Mitache, Cureteu, Alex Ghiţă, Mihai Vasile, Marincovici si Voduţ, iarăşi fotbalişti de care veţi mai auzi.

Nu ai primit niciun motiv pentru care ai fost dat afară de la Voluntari?

Prefer să nu discut despre acest subiect. Mi-am asumat multe responsabilităţi şi riscuri în calitate de antrenor, şi probabil că am deranjat prin stilul meu de lucru strict, bazat pe disciplină şi severitate. Altfel, nu aş fi obţinut aceste rezultate. A fost un an special pentru mine, am deja o promovare în primul meu an de antrenorat şi vreau să le mulţumesc în primul rând băieţilor. Noi am fost o echipă: jucători, staff, conducere. Niciuna dintre aceste elemente nu poate funcţiona una fără cealaltă. Mi-aş fi dorit ca după ce am promovat matematic, înainte cu 4 etape de finalul sezonului, să simt conducerea mai aproape.

Jucătorii pe care i-ai pregătit au declarat pentru IlfovSport că eşti un tip care nu acceptă compromisuri şi că dacă pierzi o faci doar pe mâna ta…nu crezi că asta poate afecta într-un fotbal unde îşi dau toţi cu părerea?

Aici este adevărat, nu pot şi nu voi face compromisuri. La mine joacă doar cine este pregătit, doar cine cred eu că merită să joace. Pun mare accent pe caracterul jucătorilor şi nu pot trece cu vederea acte de indisciplină. Nu voi accepta să mi se impună vreun fotbalist fără valoare, pentru că vorbim de câţiva ani de redresarea fotbalului. Aşa am învăţat şi de la Mircea Lucescu, cel care a fost ca un tată pentru mine, la Rapid, că antrenorul are ultimul cuvânt în vestiar. Am furat din meserie câte puţin şi de la Mircea Rednic, Puiu Iordănescu, Victor Piţurcă şi  Ioan Andone. Şi dacă tot suntem daţi afară, de ce să nu pierdem pe mâna noastră?

Mulţumit de cum a arătat echipa?

Aţi văzut şi voi cum am jucat. Ne-am dominat toţi adversarii, am câştigat în Cupa României, 5-0 cu Unirea Slobozia, care a fost în play-off-ul Ligii a II-a, iar în meciul cu Rapid am ratat cât pentru un campionat, iar la singura fază a lor am primit gol. Echipa a avut posesie în toate meciurile, am pasat foarte mult, ne-am dominat toţi adversarii, am avut cel mai bun atac şi cea mai bună apărare din seria a II-a, considerată cea mai puternică din cele 6 de Liga a III-a. Şi am promovat la o diferenţă de 14 puncte de locul secund, Viitorul Axintele, şi 17 puncte faţă de CS Afumaţi, principala noastră rivală. Cum să nu fiu mulţumit?

Care crezi că a fost diferenţa între anul trecut şi ce s-a jucat în sezonul 2013-2014?

Am avut cam aceeaşi jucători. M-au ajutat mult şi jucătorii experimentaţi. Echipa a jucat fiecare meci de parcă ar fi fost o finală, au ascultat de mine, de filozofia mea de joc, o filozofie care a preluat conceptul lui Gică Hagi, pe care nu am reuşit să îl implementez în totalitate, din cauza presiunilor pentru promovare, un obiectiv care a fost propus din mers. Deşi am părut mult prea serios, am reuşit să menţin în vestiar o armonie totală, cu bună dispoziţie şi entuziasm. Trebuie să mulţumesc aici şi conducerii, am avut stabilitate financiară, condiţii excelente de pregătire, cantonament de pregătire în Antalia, plus cantonamente înaintea jocurilor oficiale. Jos pălăria! Contează enorm, astăzi, într-un fotbal tot mai sărac, să ştii că îţi încasezi banii pentru ceea ce ai muncit. Şi băieţii mei au tras enorm.

Ce vei face în continuare?

Aştept oferte, ca orice antrenor. Între timp, studiez fotbalul, în programul licenţa PRO, urmez cursurile de masterat la ASE în Economie Internaţională şi Afaceri Europene, îmi petrec timpul cu familia, alături de cei doi băieţi ai mei, dar cu un gust amar că m-am trezit fără angajament, deşi am promovat FC Voluntari în Liga a II-a. Nu mă sperie nicio provocare, am luat-o de jos, eu aşa sunt, vreau să demonstrez că până sus ai nevoie de o fundaţie foarte puternică.

Nu te-am întrebat nimic de Rapid…

Mă doare, pentru că Rapidul este a doua mea casă. Parcă s-a abătut un blestem asupra echipei şi nimeni nu mai vrea să dea o mână de ajutor. Ar fi păcat să se stingă o echipă de mare tradiţie, una iubită la nivel naţional. Fotbalul românesc şi aşa şi-a pierdut din farmec, prin dispariţia echipelor de tradiţie, dacă dispare şi Rapidul ar fi o dramă. Sper să apară oameni cu bani, pentru că de 2 ani, echipa suferă, e ca un pacient care poate fi vindecat, dar n-are bani de medicamente. Sper să îmi îndeplinesc într-o bună zi visul, de a antrena echipa mea de suflet, Rapid!