Are doar 11 ani, dar este pe terenurile de sport de la 6 ani. A jucat, deja, la două cluburi, iar acum se află la una din cele mai respectate școli de profil din țară – Academia Mircea Rădulescu. Vorbim de Răzvan Gabriel Curea, un fotbalist în adevăratul sens al cuvântului, profilat pe două posturi, fundaș dreapta și mijlocaș central.
S-a născut într-o familie de sportivi – mama, Teodora, a jucat handbal de performanță, fiind a doua generație de la Liceul Poligrafic, actualmente Media, din Cartierul Pajura. Tatăl, Laurențiu, a făcut polo la Triumf, pe vremea când clubul de la Șosea se bătea la medalii, la orice sport, cu Dinamo, Steaua, Rapid. ”Am vrut să-l atrag la handbal, să-nvețe aruncările de la 7 metri, n-a vrut, tatăl să a-ncercat să-l arunce în apă, la polo, să tragă lovituri de pedeapsă de la 5 metri, nu i-a plăcut nici asta, el s-a oprit la punctul cu var, ca să mă exprim în termeni adecvați, i-a plăcut mingia mare de fotbal și să tragă de la 11 metri”, ne spunea mama, Teodora Curea, nimeni alta decât una din antrenoarele Secției de handbal de la CSO Voluntari, devenită, recent, și directoarea Școlii nr. 1 din Dascălu.
Răzvan Gabriel a-nceput fotbalul la Viitorul Voluntari, cu antrenorii Florin Drăgan și Rodin Voinea. Avea doar 6 ani, iar Teodora îl lăsa pe dreptunghiul verde, pentru că avea și ea ore de antrenament, dar și de sport, la școala din apropierea stadionului. Drăgan și Voinea l-au văzut pe puști și i-au dat o mingie și de-acolo a-nceput totul – copilul, un talent, ce mai!, a condus-o cu măiestrie, în toate direcțiile, fără încetare, a lovit-o din toate pozițiile și cu greu s-a hotărât să se mai și odihnească, alături de bășica din piele.
După trei ani s-a transferat la Juniorul București, din Parcul Morarilor, unde l-a avut ca profesor pe Cristian Ion Coco, unul din cei mai titrați antrenori de copii și juniori. Cu un bagaj tehnic mult îmbunătățit și o vârstă la care percepția despre arta fotbalului începe să prindă contur, Răzvan Gabriel Curea ajunge, în sfârșit, la Academia de Fotbal Mircea Rădulescu, din Voluntari, sub bagheta antrenorului Alexandru Pacinschi.
”Poate că aici îi este locul, la Academie, pentru că am un copil talentat, dedicat fotbalului – este născut pentru a fi campion! Academia și oamenii de aici îl pot duce sus, îi pot desăvârși pregătirea, îl pot face profesionist cu adevărat”, încheia optimistă fosta handbalistă.
Răzvan are în palmares numeroase cupe și diplome, cucerite cu echipele la care a evoluat, atât în țară, cât și în străinătate. Chiar în această vară, în Bulgaria, la Albena a avut loc Turneul Internațional Juniors Cup, de unde Răzvan și echipa sa s-au întors cu medalia de argint.








Au fost și alții ca el,acum nu sunt nici rezerve,academia lui MIRCEA RADULESCU,baga în anonimat fotbaliști valoroși, bafta pustiule!poate tu ai mai mult noroc.
Multumim!
Multumim!
Sunt tare bucuroasa sa citesc un reportaj despre „Micutul Razvanel” care acum cativa ani se antrena cu mine pe acelasi teren fiind cu multi ani mai
Mic decat mine si restul echipei , De mic a fost un ambitios si se antrena cu o grupa mult mai mare ca el . Va devenii un mare jucator , sunt sigura de asta ! Felicitari si mult succes incontinuare Campionule