Conu Alecu: ”O generație la final”…

mar, 15 decembrie 2015

Calificarea naționalei feminine în sferturile de finală ale Campionatului Mondial a surprins lumea handbalului, prezentă în Danemarca, la a 22-a ediție a acestui regal pe semicerc. Mulți s-au bucurat, alții nu, în funcție de preferințe, dar cel mai rău au fost încurcați cartoforii din lumea întreagă, cei care trăiesc din pariuri și care nu și-au închipuit că balcanicele noastre fete pot avea o astfel de tresărire de orgoliu.
S-a petrecut o minune, după cele trei înfrângeri cu Spania, Norvegia și Rusia? S-au întărit fetele psihic, după umilințele suferite? Au jucat ele mai bine, ca în zilele anterioare? Poate, și cred că s-a întâmplat câte puțin din fiecare, și un mic miracol, și o eliberare psihică, și un joc ceva mai consistent. Au fost voci care au înălțat la ceruri comportarea fetelor, ba chiar s-a spus că selecționerul ne-a dat o lecție, că n-am crezut în el…

E bine de știut că și în meciul contra Braziliei am avut 9 minute de pierdere de memorie și n-am mai găsit poarta lui Pessoa, iar scorul devenise amenințător: de la 20-15 pentru noi, adversarele au ajuns la 19-20, la numai un pas de egalare, care ne-ar fi fost fatală, dacă s-ar fi petrecut! Cu Spania am avut 14 minute de amnezie (ultimele 6 minute din repriza întâi, legate cu primele 8t din mitanul secund), cu Norvegia am avut câte 8 minute de rătăcire, în fiecare parte, iar cu Rusia au fost 12 minute în care n-am știut pe ce lume suntem.

Astfel de evoluții fluctuante ne sunt caracteristice, iar Ryde n-a schimbat cu nimic, fața naționalei noastre. Împotriva Braziliei a fost mâna fetelor, care s-au simțit rușinate de bătăile încasate și trebuie să recunoaștem că nici adversarele nu ne-au pus așa mari probleme – de aici înainte nici măcar posibila victoria în fața Danemarcei, din sferturile de mâine, nu ne mai poate surprinde. Și dacă se întâmplă succesul, atunci marele examen pentru o medalie va fi, probabil, o reîntâlnire cu Norvegia, unde eu mai sper, încă, într-o revanșă.

”O generație la final”…

Oricum, nea Alecu de la Federație este sceptic, știam asta, și incapabil să gestioneze emoțional un astfel de eveniment. Iată ce spunea personajul, după a treia înfrângere consecutivă, cea din fața Rusiei:”În momentul de față asta ne este valoarea. Buceschi este un om care comunică foarte bine. La fiecare time-out se știe dinainte cine trebuie să vorbească. Am intrat pe o pantă descendentă pentru că am avut o generație extraordinară. Această generație se apropie de final. În cazul în care nu ne calificăm la Jocurile Olimpice, vom face o strategie pentru viitor” – a spus Alexandru Dedu la Dolce Sport.

Așadar, impresia că asta este o generație de ratate nu a venit din presa scrisă, așa cum se credea, ci însăși de la președintele Federației, care l-a lăsat pe Ryde să plece la Campionatul Mondial cu handbaliste la final de carieră și pe pantă descendentă, după părerea lui. Adică pe banii contribuabililor, vine un suedez și adună handbalistele expirate, face cantonamente și turnee în străinătate și le duce la Mondial să facă România de râs, asta ai vrut să spui Alecule? În plus, recunoști că nu ai o strategie pentru viitor, chiar dacă ești de doi ani în jilțul handbalului românesc, și nu numai la categoria senioarelor, ba chiar la nivelul tuturor loturilor naționale – să-ți reamintesc, anul acesta ai 7 (ȘAPTE!!!) ratări în competițiile internaționale. Și dacă însăși Federația n-a crezut în ele, iar selecționerul n-a avut nicio presiune în privința performanței, atunci cine să le mai motiveze pe fete?

Mașina timpului

Revenind la sferturile de finală, Mica Brădeanu, Alis Elisei, Ada Nechita, Oana Manea și Cristina Neagu își aduc aminte cu siguranță că în 2010, tot în Messecenter, din Herning, unde vom juca și mâine, de la 21:45, băteam Danemarca cu 16-15, după un meci dramatic, și câștigam bronzul european. Și dacă organizatorii le pun pe surorile Charlotte și Julie Bonaventura să ne fluiere, atunci avem o întoarcere în timp, pe care trebuie să o încheiem cu un nou succes. Sigur, vom avea o sală ostilă, pentru că gazdele o vor umple până la refuz, dar asta nu ne-a împiedicat atunci să câștigăm și nu are de ce acum să fie altfel. Au emoții și danezele, mai ales Skov, Pederssen, Line Jorgenssen și Kristianssen, care au fost martore la eșecul de acum cinci ani, iar asta nu poate decât să fie în favoarea noastră.

Au și fetele noastre emoții, însă constructive – chiar dacă și-au atins obiectivul, clasarea pe un loc în primele opt, Brădeanu și compania pot merge cu îndrăzneala lor și mai departe și să ajungă cu mașina timpului chiar până în 2005, când jucau finala Mondialului. Și cealaltă finalistă este aici, mă refer la Rusia, și Trefilov a revenit pe banca tehnică a adversarelor, lipsește doar Tadici, dar pierderea nu e decisivă, pentru că și atunci, ca și acum, handbalistele și-au decis soarta, prin luptă dreaptă.
Iată programul complet al sferturilor de finală de mâine:
Olanda – Franța (18:45)
Polonia – Rusia (19:00)
Norvegia – Muntenegru (20:30)
Danemarca – România (20:45)

_TEF3023

_TEF3425

_TEF3376

Comments are closed.