Oare cât greșim spunând că luni seara, pe stadionul Dinamo, a avut loc cea mai notabilă prestație din istoria fotbalului ilfovean? Greșim puțin spre deloc, acest 3-1 al ivorianului Kone și al ”Ganezului” Ganea e memorabil, e chiar peste acea noapte de acum vreo trei ani, când Chiajna elimina Steaua din Cupă la penaltyuri.
Acum a fost o victorie, atunci doar un egal, despărțit la punctul cu var. Se poate vorbi oricât despre Kone. E bine să lăudăm tehnica, virtuozitatea, e reconfortant să mai vedem câte un decar adevărat într-un campionat în care trăsătura definitorie pare să fi devenit mediocritatea.
E normal să vorbim și despre Ganea, care a știut să treacă peste povestea cu împrumutații de la Steaua, să facă echipa din ce i-a mai rămas și să câștige. E răsplătitor să ne referim la eforturile tuturor de la Voluntari, la jocul perfect al lui Țâru, care l-a anihilat pe Marica, la inspirația lui Vlad Achim, un fotbalist de calitate de care Viitorul s-a despărțit prea ușor, la polivalența lui Laurențiu Rus, dar și la multe altele.
Însă, vorbind despre Voluntari ediție 2016, adică 6 puncte din 6, adică victorie la Timișoara și izbândă de epopee cu Steaua, automat trebuie amintit Mitică Dragomir. Multrora nu le va conveni referirea, pentru că e un loc comun să-l asociezi pe Dragomir cu trecutul, să-i pui toate etichetele care-ți vin la îndemână, de la cea de cooperatist la cea de milițian. Dar Mitică, suindu-se pe capra unei cotigi putrezite, trasă anapoda de mârțoage obosite, a transformat-o în timp scurt în trăsură boierească, având dinainte armăsari în spume.
E conducător de fotbal de aproape o jumătate de veac, în 1973, la 27 de ani, câștiga Cupa cu Vâlcea din Divizia B, ca președinte, nu ca jucător! A condus multe echipe, a domnit aproape două decenii la Ligă și a umplut burțile cluburilor, zbătându-se și obținând drepturi niște drepturi tv astronomice, care au fost întotdeauna mult peste valoarea reală a campionatului.
Către Voluntari s-a urnit greu din liniștea bătrâneților sale. Fără el, echipa din Pipera ar fi fost victimă sigură, intrând în istorie eventual doar prin numărul de antrenori aduși ca să fie imediat dați afară. Cu el, a înviat și are șanse să scape, iar mulți dintre milenariștii manageri gelați ai zilelor noastre ar trebui să ia lecții de la Mitică. Discursul introductiv ar începe cam așa: ”Bă, mânca-v-aș gura voastră!”


Blat mizerabil… doar la asa ceva se pricepe nea’ Militica!
E de ajuns sa vezi reactia lui Tamas (cel putin) la golurile lui Kone… restul e can-can 🙂