România la JO de vară: Doar 16 sporturi ne-au adus medalii

joi, 04 august 2016

Zestrea de 301 medalii adunată de România în istoria Jocurilor Olimpice de vară s-a datorat unui număr restrâns de sporturi. În general, sportivii noștri au excelat la disciplinele în care se muncește din greu, cele în care se pune accent mai mult pe tehnică decât pe fantezie, imaginație sau joc de echipă. Din cele 301 medalii doar 5 au fost aduse de jocurile cu mingea, de pildă. Și deși în sporturile primordiale (atletism, natație și gimnastică) a adunat, în total, 115 medalii, România e foarte departe de marile puteri ale sportului mondial la acest capitol – SUA figurează cu 1.321, adică de peste unsprezece ori mai multe decât țara noastră!

Anul acesta este unul olimpic, mâine, 5 august, urmând a începe ediția de vară a Jocurilor la Rio de Janeiro, prima în America de Sud. Înainte de a face o estimare a șanselor noastre în Brazilia, Ilfov Sport vă prezintă o analiză a reușitelor noastre de până acum pe sporturi.

După cum se observă din tabelul de mai jos, gimnastica domină clasamentul. Ceea ce nu este deloc întâmplător, acest sport dând-o pe Nadia Comăneci, indiscutabil sportiva noastră cea mai cunoscută în lume. Cu 71 de medalii cucerite, gimnastica este ușor depășită de canotaj (37) și atletism (35), laolaltă, adică de celelalte discipline aflate pe podiumul acestei ierarhii. Iar dacă adăugăm și medalia cucerită la gimnastică ritmică, atunci avem chiar egalitate perfectă.

Prezența celor două sporturi primordiale la vârful clasamentului nu trebuie să surprindă. Gimnastica și atletismul, alături de natație, fiind printre disciplinele care oferă posibilitatea câștigării unui număr mare de medalii la Jocurile Olimpice de vară, în programul lor figurând un număr mare de probe. Iar pe lângă acest aspect, unul care ține de imagine, ele sunt și sporturile de bază în educația fizică a copiilor, care, după ce fac gimnastica de înviorare, învață să alerge, să sară și să înoate. Tocmai de aceea, dar și pentru că își au începuturile în antichitate le-am și denumit primordiale.

O a doua categorie importantă de sporturi, în ceea ce privește istoria noastră olimpică, este aceea a celor pe apă. Și mă refer la canotaj (locul 2 în ierarhia după medaliile cucerite / are 37, dintre care 19 de aur) și la kaiac-canoe (locul 4 / cu 34 medalii, din care 10 de aur). Ca și în cazul sporturilor primordiale, regresul lor a făcut ca la ediția londoneză, aceea din 2012, România să coboare în ierarhia olimpică – s-au luat doar trei, toate la gimnastică (mai precis, câte una din fiecare metal). Și când am pomenit de regres am comparat, desigur, cu ceea ce se întâmpla în anii 80 și 90. Firește că explicațiile pentru situația de astăzi sunt multiple. Una ar fi că Steaua și Dinamo nu mai pot susține sporturile olimpice, în general, așa cum se întâmpla în perioada comunistă. O alta, specifică atletismului și canotajului în special, este că și sportul universitar de la noi a decăzut.

În declin sunt și sporturile ce compun ”Atletica grea”. Mai precis luptele (locul 5 în ierarhia întocmită după titlurile olimpice / 32 de medalii, dintre care 7 de aur), halterele (locul 9 / 13, din care 2 de aur) și boxul (locul 10 / 25, dintre care 1 de aur) – lor ar putea să le fie asociat de judo-ul, un sport care însă cunoaște o frumoasă ascensiune în special datorită fetelor. Cât despre declinul luptelor sau boxului la noi există mai multe posibile explicații. Una dintre ele ar fi că, dispărând multe întreprinderi, n-au mai existat nici surse de finanțare pentru ele (sportul sindical sprijinea ”atletica grea” înainte de 1990). O altă explicație ar fi că tinerii vânjoși au preferat să plece în Vest și să lucreze în construcții, de pildă, o activitate care le aduce mult mai mulți bani decât practicarea boxului, halterelor sau luptelor.

Sporturile militare se țin încă bine

Bine se prezintă astăzi sporturile militare. Și mă refer la tir (locul 6 în clasamentul all-time al participărilor olimpice românești / 14 medalii, din care 6 de aur) și la scrimă (locul 7 / 15 medalii, dintre care 3 de aur) în condițiile în care echitația (locul 13 / 2 medalii, niciun titlu olimpic) n-a mai avut rezultate majore din 1980 încoace.

În sfârșit, în coada clasamentului se află jocurile sportive cu mingea. Cele are au adus României doar 5 din cele 301 de medalii obținute la Jocurile Olimpice de vară. Se știe că prin anii 80, din rațiuni economice, statul român a preferat să susțină financiar sporturile predominant individuale – o medalie olimpică la săritura în înălțime sau la bârnă, de pildă, presupunea costuri mult mai mici decât una obținută la handbal sau volei, unde numărul sportivilor dintr-o echipă era mult mai mare. Iar dacă reușitele României la JO de vară, la handbal și volei, din anii 70-80, s-au datorat activității din deceniile premergătoare, eșecurile ulterioare, de după 1990, au fost cauzate tocmai de faptul că nu s-a mai investit suficient în jocurile de echipă cu mingea în deceniul 9 al secolului trecut.

Medaliile României la Jocurile Olimpice de vară (pe sporturi)
Nr. crt. Sport Aur Argint Bronz Total
1. Gimnastică 25 / 20 / 26 / 71
2. Canotaj 19 / 10 / 8 / 37
3. Atletism 11 / 14 / 10 / 35
4. Kaiac-canoe 10 / 10 / 14 / 34
5. Lupte 7 / 8 / 17 / 32
6. Tir 6 / 4 / 5 / 15
7. Scrimă 3 / 5 / 7 / 15
8. Natație 3 / 2 / 4 / 9
9. Haltere 2 / 7 / 4 / 13
10. Box 1 / 9 / 15 / 25
11. Judo 1 / 2 / 3 / 6
12. Handbal 0 / 1 / 3 / 4
13. Echitație 0 / 1 / 1 / 2
14. Gimnastică ritmică 0 / 1 / 0 / 1
15-16. Rugby 0 / 0 / 1 / 1
15-16. Volei 0 / 0 / 1 / 1

TOTAL 88 / 94 / 119 / 301

Nota redacției – în întocmirea acestui clasament se ține cont, în primul rând, de numărul medaliilor de aur obținute pe fiecare sport, iar apoi de numărul total

Text și foto: Marian Valentin Burlacu

Comments are closed.